OBSERVO.ERGO.SUM

Luneta Csillag 60mm F/15 de constructie proprie / Attila's 60mm F/15 home-made refracting telescope

2011-08-03T10:13:00.000-07:00

Vineri 30 Aprilie 2010, seara de la 21:00 am avut un mic star-party la mine acasa la care a participat Csillag Attila cu noua sa luneta 60x900mm,pe montura azimutala.Attila a adus luneta pe montura sa dedicata,eu am asigurat ocularele.
Primul obiect observat a fost Saturn,incepand de la 36x/Kepler 25mm;apoi 72x acelasi ocular cu Barlow 2x;18x cu Huygens Zeiss 50mm;36x acelasi H50mm cu Barlow 2x;apoi H50mm cu Barlow 3x pentru 54x;Huygens acromatic Zeiss 42mm pentru 21x;acelasi HA Zeiss 42mm cu Barlow 3xpentru 63x;Vixen orthoscopic 9mm pentru 100x;Plossl Celestron 7.5mm pentru 120x;si apoi Vixen orthoscopic 5mm pentru 180x.Am vazut la Saturn discul si inelul frumos desenate,umbra inelului proiectata pe disc si un satelit-la toate maririle mai putin la 180x,marire la care imaginea era granuloasa si instabila ca holograma printesei Leia catre Senat.

La Marte am vazut discul fara detalii si fara calota polara,mie mi s-a parut ca vad faptul ca discul planetei este in faza.Dar stiam acest lucru de la observatiile cu dobsonianul de 125mm.

Am vazut companionul lui Polaris la 120x in pozitia similara orei 18:30 (prin oglinda diagonala);am rezolvat superb pe Castor in Gemenii;pe Algieba in Leo;Cor Caroli in Canes Venatici;si pe Alcor-Mizar in UMa.

M44 in Racul s-a vazut superb,ca si Mel 111 in Coma ,obiecte parca anume create pentru un asemnea instrument.M37 in Auriga ,situata foarte jos,s-a vazut ca un obiect cetos fara structura;in schimb M13 in Hercules ,la 120x ,avea aspect granulos si centru condensat,mai luminos.

Nu am fost ocoliti nici de insuccese,epsilon1-2 din Lyra refuzand sa fie rezolvate.

Per ansamblu,am fost placut impresionat de calitatea imaginii lunetei care,la F/15,prezinta coma si astigmatism mult mai mici decat cele din reflectorul meu F/7.Este un instrument maniabil ,de calitate,nici pe departe nu isi merita denumirea de ''trash-telescope''.Cat priveste aberatia cromatica,nu am remarcat-o la nici una din observatiile acestei seri.Lucrand cu diferite oculare,am remarcat faptul ca la acelasi grosisment ,sau la grosismente apropiate,aberatiile de la marginea campului vizual se modificau odata cu ocularul,lucru remarcabil deoarece m-a facut sa ma gandesc la faptul ca obiectivul adauga deci aberatii mici si putine.De asemenea trebuie sa subliniez ca ocularele simple gen Huygens 50mm sau Kepler 25mm au dat rezultate uimitor de bune pe acest instrument.H50mm Zeiss a prezentat imagini bine corectate pe intreg campul sau,este adevarat mic;iar Kepler 25mm ,desi cu aberatii la marginea campului,a prezentat imagini foarte luminoase,foarte nete la mijlocul campului,plastice,cu o ''semnatura'' optica pe care mi-e greu sa o descriu.Dar ma bucur ca mi-am confectionat doua oculare Kepler,la asemenea F/D functioneaza neasteptat de bine.

La ora 22:48-22:49 un obiect foarte luminos a travesat cerul nordic,incepand din Gemenii,a urcat pana la aproximativ 40 grade si a fost vizibil pana pe cerul estic,in dreptul Lyrei.O alta faza interesanta a fost cea in care a trecut intai un satelit din directia Nord-Vest spre Sud-Est ,urmat la scurt timp de un avion la mare altitudine;pentru cateva zeci de secunde a parut ca avionul,mai rapid,vaneaza satelitul.

Observatiile prin luneta le-am agrementat cu observatii prin binoclul meu Baigish 10x50mm,discutii ATM si negocieri /''gheshefturi'' avand obiect,ce altceva,decat piese optice.Mircea

Stele duble de vara si de seara/ Double stars of Summer

2011-08-01T12:43:00.000-07:00

-----------------------------------

Mircea Pteancu

31 Aug 2008 16:44

Stele duble de vara si de seara

Telescopul Dobson 125mm F/7 ,dimpreuna cu ''servantul de afet'' ,in fata Primariei din Arad ,in timpul unei actiuni ''Intl. Sidewalk Astronomy Night'' (as fi vrut eu sa fie ''night'' dar prin grija edililor nostri ,pana si tunelele de canalizare sunt bine iluminate-numai ei stiu de ce.Stiu,exagerez dar numai un pic.)

4.9'' F/7 Dobsonian in front of Mayor's Hearquarter,during an ''Intl. Sidewalk Astronomy Night'' action.(Well,I would like this to be a ''night'',but, unfortunately, thanks to our local authorities even the sewer tunnels are well lit,only they know for what purpose.I'm joking or better half-joking.)

-----------------------------------

Mai jos gasiti un tabel '' expres'' cu sapte stele duble propriu-zise si/sau duble optic observabile seara, in timpul verii.Am folosit binoclul Fujinon Mariner 7x50mm,tinut in mana.Acum, la sfarsitul lui August, toate aceste stele se afla seara tarziu la Est de meridian.

Intentionez sa continui lista,folosind acelasi instrument,asadar aceasta este ciorna unui document in constructie.Am procedat in felul urmator:am cercetat cerul cu binoclul pornind de la binecunoscutele Alcor-Mizar si Epsilon 1-2,am retinut obiectele interesante si le-am identificat apoi in TUBA.

Alcor-Mizar /UMa /2,3-4,0mv /709"

Epsilon 1-2 /Lyra /5-5,2 mv /208"

Omicron 1 /Cygnus /4-5mv /338''

Nu /Draco /4,9-4,9mv /62"

15+17 /Draco /5,4-5,5 /90,3"

Alpha 1+2 /Capricorn /3,6-4,2mv /378"

Beta 1+2 /Capricorn /3,4-6,2 /205"

Mai sunt si alte obiecte in zona dar acestea raman pentru vara viitoare.Dupa cum ramane si un alt mic proiect si anume ''lista stelelor oranj de vara si de seara'',obiecte din randul carora am gasit ,si observat in repetate randuri,vreo 12 candidate dar identificarea si lista propriu-zisa ramane pe alta data.Daca vom trai si vom fi sanatosi si daca ceilalti membrii ai speciei imbecile din care facem parte nu vor avea grija sa monteze vreo 20 de becuri si direct deasupra curtii mele.Ca in jur au montat ca niste apucati.De aceea cand toata lumea se plange din cauza stresului eu ranjesc si ma mir :''da' cum se poate,ca suntem in deplina siguranta,cu atatea becuri,numai in vasul de la WC mai trebuie cateva si traim intr-o lume perfecta...''.Mircea

Trei binocluri:''Sakura'' 9x60mm (la baza),''Fujinon Mariner'' 7x50mm (la mijloc),I.O.R. 8X30mm (deasupra).

Three binoculars:''Sakura'' 9x60mm (bottom),''Fujinon Mariner'' 7x50mm (middle),I.O.R. 8x30mm (on top)

-----------------------------------

Mircea Pteancu

20 Apr 2009 21:06

-----------------------------------

Duminica,in jurul orei 1.30 tlr,dupa intoarcerea de la slujba de Inviere,mi-am propus o mica sedinta de observatii.Cerul a fost partial noros.Am folosit luneta Kepler de 9x30mm,tinuta in mana.Am observat

-reobservare Epsilon1-2 din Lyra,evident ca dubla

-reobservare Alcor-Mizar,tot ca dubla

-stelele principale ale constelatiilor Ursa Minor,Ursa Major,Lyra

-steaua Cor Caroli adica ''Inima lui Carol'',denumirea fiind atribuita de catre Halley , la sugestia medicului de curte Charles Scarborough, in memoria regelui martir Carol I; fie ,cred altii,reintoarcerii in Londra in 1660 a fiului acestuia Carol al II-lea.Medicul sustine ca ,la reinstaurarea monarhiei,steaua Cor Caroli a stralucit deosebit de tare.D'ale razboaielor civile!

-roiul stelar deschis cunoscut drept Parul Berenicei,ori Parul Veronicii,Mel 111.In zona cea mai densa am numarat cu acest instrument 23 de stele.

-in toate zonele spre care am indreptat micul telescop,am vazut stele invizibile ochiului liber,in pofida poluarii luminoase cred ca numarul total de obiecte efectiv vizibile este marit de acest instrument de la cateva sute la cateva mii,poate chiar zece mii.As fi curios sa stiu daca cineva a facut o asemenea cercetare.

Luneta Kepler,non-acromatica,are un focal de 30cm si este prevazuta cu un ocular Kepler construit dupa regulile artei,deci cu doua diafragme ,ceea ce asigura iluminarea intregului camp vizual.Mari astronomi,precum Lacaille si Messier au folosit un asemenea ''refracteur ordinaire d'une pied'' ,motiv pentru care mi-am construit si eu,din curiozitate, unul.Mircea

Lunete arhaice de constructie proprie cu focalul de ''un picior'':luneta albastra este de tip Kepler iar luneta rosie este de tip Galilei.De fapt fiecare luneta are focalul diferit de un picior dar am respectat uzantele din secolele XVII si XVIII cand lungimea care descria lunetele reprezenta fie focalul ,fie lungimea fizica.

Primeval ''one feet'' home-made refracting telescopes:the blue one is a Keplerian but the red one is a Galilean refractor .The ''one feet'' is referring either to focal length either to physical length of the telescope,according to the practice of XVII and XVIII Centuries .

-----------------------------------

Mircea Pteancu

25 Apr 2009 10:26

-----------------------------------

Vineri 24 Aprilie, seara tarziu ,dupa ce m-am delectat cu observarea lui Saturn am observat prin dobsonianul 125mm F/7 stele duble.Polaris a fost observata la 87x cu ocular Kellner rusesc 20mm +Barlow 2x si cu Galilei 24mm ,G=96x,companionul bine vizibil in ambele oculare.Cu aceeasi combinatie am mai observat Alcor si Mizar si Castor,toate rezolvate fara probleme.

In final am pus ocularul Plossl 7,5mm+Barlow2x,G=232x,si am observat Epsilon Bootis.Dubla a fost relativ greu de rezolvat ,pana ce nu am reglat fin focalizarea.Companionul,de culoare albastru-gri,la aprox. PA=330 grade, mult mai slab ca steaua principala de culoare galbena oranj,''plutea'' undeva pe al doilea inel de difractie al stelei principale.Treptat ,altitudinea stelei a crescut,s-a vazut tot mai bine.

Am mai incercat rezolvarea cvadruplei Epsilon1-2 Lyrae cu ocularul Galilei 24mm+Barlow 2x dar nu am reusit din cauza inaltimii mici,uneori stelele aparea ca niste opturi.Mircea

-----------------------------------

Mircea Pteancu

02 Mai 2009 23:21

-----------------------------------

Asta-seara,Sambata ,2 Mai, ''am descoperit'' inca o frumoasa stea dubla pentru binocluri si instrumente mici.Este vorba de Zubenelgenubi,Alpha 1+2 din Libra.Stelele sunt de 2,8 si 5,2 mv ,separate la 231 secunde,dupa TUBA,deci aproape 4 minute de arc,o frumoasa priveliste celesta.Am folosit binoclul meu Fujinon Mariner 7x50mm.Mircea

-----------------------------------

Mircea Pteancu

12 Iun 2009 18:52

-----------------------------------

Luni,8 Iunie ,de la 23h35min TLR,am facut o scurta sedinta de observatii ''tehnologice'',cu Dobsonian 125mm F/7, pe care am testat un ocular Kepler f=25mm ,G=35x si un ocular Huygens -Boscovich f.aprox=9mm ,G=100x aprox.Am observat companionul lui Polaris la 100x cu ocularul Boscovich,l-am zarit deja inainte de stabilizarea imaginii dupa miscarea telescopului.Cu acelasi ocular ,cvartetul epsilon 1-2 din Lyra a fost foarte frumos rezolvat,petele centrale ale discurilor de difractie fiind clar despartite prin spatiu negru si inconjurate de arce de difractie fluctuante.Evident ca beta Cygni nu a prezentat nici o dificultate pentru acest ocular sau Alcor si Mizar.Ba ,pentru gustul meu,la aceste obiecte se potriveste mult mai bine grosismentul de 35x obtinut cu ocularul Kepler f=25mm.

Comportamentul celor doua oculare este diferit,ocularul Boscovich prezentand de pilda stelele cvartetului epsilon1-2 ca rezolvate pe 75-80% din diametrul campului vizual.Ma astept ca pe Maksutovul de 100mm F/14 rezultatele sa fie chiar mai bune(de vazut).Stelele la marginea campului in ocularul Kelner sufera de aberatia de coma,dar mult mai putin decat m-as fi asteptat.La campuri stelare bogate din Cygnus,ocularul Kelner se comporta acceptabil la F/7.Trebuie sa remarc faptul ca ,din motive care-mi scapa,ocularul Huygens IOR f=17mm combinat cu o lentila Barlow,da rezulate mai bune la rezolvarea stelelor duble decat oculare mai evoluate.Urmeaza sa testez si ocularul Boscovich impreuna cu lentila Barlow.

Am gasit ,in incheiere, rapid pe M13 cu ocularul Kepler ,apoi am observat roiul sferic la 100x cu ocularul Boscovich,ocular prin care suprafata roiului parea ''grizonata'' iar nu laptoasa ca la nebuloase.Mircea

-----------------------------------

Mircea Pteancu

15 Iun 2009 17:22

-----------------------------------

Duminica,14 Iunie,in jurul orei 24h00min,am testat pe Dobsonianul de 125mm F/7, ocularul Huygens-Boscovich la 100x ,singur si la 200x combinat cu Barlow2x,pe Epsilon 1-2 Lyrae,obtinand imagini ''ca la carte''.

Petele centrale de difractie stralucind ca niste sfere,bilute minuscule de sidef,separate prin spatiu negru ondulat doar de diafanele inele de difractie.La Saturn acelasi ocular nu a mai functionat asa de bine.

Dupa aceasta am armat telescopul cu ocular Plossl Celestron f=7,5mm combinat cu lentila Barlow japoneza ''no-name'' 2x,urcand grosismentul la 232x.Mi-am notat in memorie pozitia exacta a obiectului, centrat in ocularul principal,fata de crucea de fire a cautatorului 8x35mm.La 232x nu-mi pot permite abateri mai mari decat grosimea firului din crucea cautatorului,ori incep sa bajbai.Asa ca fac acest etalonaj de fiecare data cand trec de 150x.

M-am indreptat apoi spre Epsilon Bootis cu care aveam o ''rafuiala'' din lunile trecute cand o vedeam mult mai jos la ora mea favorita de observatii.Am centrat usor steaua in ocularul

Telescopes of Laurentiu Alimpie

2011-02-20T08:43:00.000-08:00

Laurentiu,which is standing for Lawrence in Romanian language,is an amateur astronomer and ATM-er living in Timisoara. He built his first telescope in 2003. This was an 8 inch F/6 Dobsonian with main and secondary mirrors from Orion Telescopes in USA. The optical set being bought and carried to Romania by Alin Tolea. Altough moved to USA long time ago ,Alin ,an avid amateur astronomer himself,did not forget felow amateur astronomers from Romania and is helping us in many ways.

The first incarnation of the 8 inch F/6 Newtonian telescope,named ''Darkmatter'', used a PVC main tube and a playwood Dobsonian mounting.

Note the fan for cooling the main mirror, the handles,the eyepiece shelf and the Herschelian position of the focuser.

The telescope had an 11x50mm finder built by Laurentiu from pieces recovered from a scrap binocular.

But this telescope was too heavy. The complete optical tube alone weighted 20 kilograms (44 pounds) due to the tick PVC tube , the square tube box and altitude trunions.

Laurentiu decided to rebuild his telescope using stainless-steel sheet for the tube ,wich now weight ,completly equiped, 10 kilograms,an important weight reduction for convenience in handling,transportation to dark sites and for faster reaching of thermal equilibrium .

The ''optick tube'' was entirely rebuilt. Because it become obvious the telescope cannot be used from the ''orange'' downtown of Timisoara ,the new tube was made shorter.

And components was not just moved from one tube to another tube,the OTA was entirely rebuilt.

Let see some more picks.

The new main mirror cell ,home-made of Aluminium,showed face down .

When the picture was made ,wood spacers was used instead of the springs between the T cell and the three L brackets going to be bolted to the main tube.

Note the flotation mirror suport made of the three rectangular levers.

The new secondary mirror suport,the spider being made of Aluminium and wood.

Telescopes of Octavian Stanescu

2011-01-26T14:26:00.000-08:00

My intention is to collect here some informations about telescopes,amateur telescope making and telescope lore from Romania. Most of this information was posted first on http://www.astronomy.ro/forum/

where I am a member and moderator. To do this,I have the agreement of the forum's Administrator and invidualy of every amateur astronomers which will apear here.

My aim is to offer a picture about the status of Amateur Telescope Making in my country. I dare to add my two cents here and there because my travel with the Time Machine was a bit longer and I was whitness and part here of the development of this fascinating hobby.

We start with Octavian Stanescu, nickname Tavi, a veteran amateur astronomer and ATM-er ,living in Timisoara.The city of Timisoara always had an active group of amateurs astronomers and is having a special place as an ATM-ing center.

This picture,made in 1991, is showing from left to right, Tavi ,next is Doru Dragan ,another veteran amateur astronomer who gained the nickname of The Dragon (you will not have an easy life if you start a polemic with him),the son of Doru and Gavril Beches ,an acomplished mirror maker .About Gavril, (this is the Romanian equivalent of Gabriel) ,I will come back latter.

The telescope is an alt-azimuthal Newtonian reflector of 280mm aperture F/5 ,miror made by Tavi.The tube was folding down in two parts to fit in the Moskvitch car in the background.

Exquisite 60mm home-made long focus refractor

2011-01-17T14:45:00.000-08:00

On behalf of Silviu aka ''zoth'',amateur astronomer in Bucharest,Romania,and moderator on the biggest Romanian astronomical forum ''astronomy.ro''. See:http://www.astronomy.ro/forum/

The instrument was first described in November 2010 on ''60mmtelescopeclub'',a great yahoogroup dedicated to small telescope astronomy.

See:http://tech.groups.yahoo.com/group/60mmtelescopeclub/?yguid=235571953

..........................................................................

I'm going to tell you the story of a ''new under the stars'' peculiar 60mm refractor.The story started 38 years ago when Silviu at age 12 fall in love with the

Testul lui Lockyer

2011-01-15T14:13:00.000-08:00

In cartea sa ''Stargazing:Past and Present'', din a carei editie din 1878 citez mai jos , Norman Lockyer ne propune sa testam telescoapele noastre pe o secventa de dificultate crescanda de stele duble si multiple din constelatia Orion. Toate stelele principale ale acestor stele duble si multiple sunt vizibile cu ochiul liber, ceea ce face ca acest test sa fie usor de facut.

Testul verifica atat capacitatea de colectare a luminii cat si cea de rezolvare a detaliilor fine si se adreseaza in primul rand posesorilor de telescoape mici,sa zicem de la 60mm la 100mm diametru, desi una dintre duble este atat de stransa incat necesita, pentru a fi rezolvata in componente , un bun telescop de 150mm diametru.

Am parcurs acest test in dimineata zilei de 10 Decembrie 2010, cu telescopul meu Dobson de 125mm F/7 si am gasit stelele cu usurinta , cu grosismente chiar si de peste 300x , folosind doar cautatorul acestuia de 8x35mm.

Rezultatul testului este unul singur: Lockyer ne spune ca telescopul care da imagini clar rezolvate,fara aberatii,cu spatiu negru vizibil intre componentele chiar si ale ultimei stele duble din secventa,ei bine...''acel telescop nu este unul de dispretuit''.

Ceea ce pentru mine este foarte mult atunci cand vine de la un astronom cu experienta si competenta lui Lockyer,si,prin asumare,ale tuturor numelor mari pomenite in descrierea testului:Amiralul Smyth,Kitchiner cel ciudat,John Herschel si Struve.

..................................................................

Star test your Objective Glass

Quotes from ‘’STARGAZING: PAST AND PRESENT’’ by J.Norman Lockyer

London. MACMILLAN AND CO. 1878

Book II,CHAP. XII,page 164,second paragraph

‘’The convenient altitude at which Orion culminates in

these latitudes renders it particularly eligible for observation

; and during the first months of the year our

readers who would test their telescopes will do well not

to lose the opportunity of trying the progressively

Note de constructie luneta 80x900mm

2010-12-12T10:10:00.000-08:00

Comentariu:

Mai jos veti gasi jurnalul optimizarii ,(adica in jargon ''tuningul'' ), unei lunete cu obiectivul de 80mm diametru si 900mm distanta focala ,de catre Silviu aka zoth. Vom recunoaste cu usurinta si unele dintre metodele sugerate de catre Gyulai Pal. Am amintit despre acest jurnal de luneta la ''Tuningul acromatelor''.

Cred ca pentru un constructor amator de telescoape ,lectura acestui jurnal este in acelasi timp si placuta si instructiva.Si sa speram ca si o sursa de inspiratie.

Cei care au nevoie de ajutor la tuningul lunetelor , i se pot adresa lui Silviu pe cel mai mare forum de Astronomie din Romania,si anume ''astronomy.ro'', unde-l gasesc ca moderator cu userul ''zoth''.

mirceapte

Mica introducere:

In ultimii doi ani, daca imi aduc bine aminte, mi-au trecut prin mana cateva obiective acromate cu deschiderea de 80 si focala de 900.

Nefiind atras de ele in mod special le-am vandut pe forumul de astronomie.

Se pare ca dupa testul acromatului de 60_828, care a reprezentat al doilea proiect optic semnat de mine si care a avut loc cam cu o luna in urma, m-am imbolnavit de boala acromatului lung, un instrument pe care il consider la ora actuala unul de mare finete.

In urma acestui eveniment, intr-una din zile mi-a venit ideea sa recuperez in caz ca e posibil, unul din obiectivele 80_900 vandute pe forum mai demult.

Intamplator sau nu, una din persoanele careia ii vandusem un asemenea obiectiv, l-a scos la randul ei la vanzare impreuna cu un focuser RP pe 2".

Cum nu aveam bani i-am propus omului sa ii dau pe obiectiv si focuser un binoclu Baigish 8x30 si un ocular Plossl 17mm care nu-mi erau de trebuinta la momentul respectiv.

Nu stiu daca am facut o afacere buna sau nu, inclin sa cred ca NU, dar ma incapatanez sa trec peste acest aspect.

Iata-ma asadar cateva zile mai tarziu in posesia unui obiectiv 80_900 cu design Baker, in celula de plastic si a unui focuser pe 2" cu cremaliera.

Obiectivul pare ok dar focuserul e obosit destul de bine iar cand e scos pe toata lungimea, tubul portocular balabane in toate directiile.

Am zis sa o iau metodic si sa ma ocup la inceput de focuser si de conjugarea lui cu tubul lunetei.

Am uitat sa spun ca tubul lunetei il am deja si este din aluminiu de 2mm grosime, vopsit negru mat la interior si cu doua diafragme incluse iar la exterior e alb si provine de la o luneta Alcor Profesional.

…………………………………………..

Prima zi, sambata 11 septembrie 2010 am inceput ofensiva prin dezmembrarea integrala a focuserului.

Am luat fiecare componenta in parte si am curatat-o, apoi am verificat daca intra corpul focuserului pe tubul lunetei.

Bineinteles ca nu intra, mai este nevoie de un 0,2mm pe diametru pentru ca acest lucru sa se intample.

Am trasat apoi pe o adancime de 14mm un cerc in interiorul tubului lunetei, distanta pana la care am inlaturat vopseaua de pe interior pana am ajuns la metal.

Inlaturarea vopselei am facut-o cu smirghel fin.

Cu o pila buna si miscari circulare am inlaturat apoi ceva span de pe diametrul de conjugare al corpului focuserului cu tubul lunetei, apoi am finisat cu smirgel fin lipit pe o piesa semicirculara.

La final am ajuns la diametrul dorit si la un aspect de prelucrare ca cel de pe strung.

Mana mea se dovedeste inca buna chiar daca nu mai are precizia din tinerete.

Ajuns in acest punct am constatat ca gaurile de prindere de pe tub si de pe focuser s-ar potrivi ca pozitie doar ca cele de pe tub sunt date la o distanta mai mare de margine.

Pentru a putea realiza suprapunerea corecta a gaurilor a mai fost necesar sa tai 4mm din marginea tubului lunetei.

Dupa taiere am finisat gura tubului prin smirgheluire pe o suprafata plana.

La final a fost ok, corpul focuserului a putut fi montat pe tub foarte lejer.

L-am scos apoi de pe tub, l-am curatat din nou, l-am bandajat la interior si in zona de conjugare cu banda adeziva si apoi l-am vopsit in culoare alba cu ce imi ramasese intr-un spray mai vechi.

In final aspectul lui s-a imbunatatit considerabil.

Cam asta s-a intamplat in prima zi de munca la luneta de 80_900.

………………………………….

Chiar daca frematam de nerabdare sa continui lucrul la noua luneta, duminica nu am lucrat, am o veche superstitie in legatura cu ziua de duminica.

Tot ce am lucrat de-a lungul vremii duminica s-a dovedit sau inutil sau fara rezultat.

In felul asta ma pot declara si un un crestin ce respecta ziua de odihna data de Domnul.

………………………………………

Luni, dupa ce am sosit de la munca m-am apucat de reconstituit focuserul.

Partile care le-am vazut bune la el ar fi ca e complet metalic iar cele trei sine pe care culiseaza tubul portocular sunt din teflon adevarat si destul de gros. In plus, corpul portocularului este contruit din dural destul de gros. Nu are diafragme interne insa a fost captusit la interior de fostul lui proprietar cu velur negru.

Partea proasta e ca tubul portocular are o cursa prea lunga si pana sa ajunga la capatul cremalierei iese pe trei sferturi de pe sinele de teflon.

Pe pozitia asta tubul portocular balabane in toate directiile oricat ar fi de bine strans pentru ca nu mai are suficienta suprafata de strangere si sprijin.

De boala asta sufera din cate am vazut toate focuserele RP chinezesti.

Am gasit insa o solutie, am dat o gaura de 1,5mm la capatul dinspre obiectiv al tubului portocular pe care am filetat-o cu M2 si in care am strans un surub scurt negru.

In momentul in care tubul portocular iese din corpul focuserului si ajunge la marginea sinei de teflon, capul surubului nou montat se opreste in suportul acestei sine, jucand rol de opritor.

In felul asta am limitat cursa de la 110mm la 82mm insa nu mai exista niciun joc, portocularul ramane beton pe toata cursa ramasa activa.

Asamblarea si reungerea focuserului nu a fost mare lucru dar dupa ce l-am pus pe tub am realizat cu ce parasuta de focuser m-am pricopsit

…………………………………..

Marti 14 septembrie 2010 am cuplat ocularul Chesire in focuser.

De pe pozitia cu portocularul introdus complet imaginea batea sus si in stanga, nici vorba de colimare.

In plus, la cursa de iesire a portocularului apareau in zona de inceput cateva oscilatii/pendulari orizontale destul de pronuntate ale imaginii.

Urata treaba!

Oare sa fie deformata cremaliera in zona unde apar aceste pendulari orizontale?

Am inceput sa umblu la stifturi si sa presez tubul portocular mai tare pe sinele de jos.

Dupa cateva incercari am reusit in mare masura sa aduc pozitia verticala unde trebuie iar bataia pe stanga s-a atenuat si ea in schimb au ramas acele oscilatii pe orizontala la inceputul cursei focuserului.

Am desfacut tot, am scos tubul portocular si am intors cremaliera pe tub.

Din nou pus totul la loc si din nou reglaje.

Oscilatia orizontala a disparut in totalitate, zona deformata a cremalierei ramanand acum in zona blocata a cursei , bataia sus a fost si ea anulata de reglaje, directia de vizare ramanand un pic trasa pe stanga.

Am slabit usor suruburile de fixare pe tub si am descoperit pozitia buna.

Din momentul asta focuserul lucreaza bine ramanand centrat pe toata cursa de 82mm.

Nu mai exista niciun joc iar rozetele de focusare merg usor.

M-am culcat linistit.

Dupa ceva chin treaba a iesit bine.

Miercuri si joi nu am mai lucrat nimic pentru ca am avut de umblat prin oras.

……………………………………

Vineri 17 septembrie 2010 am ajuns destul de obosit de la serviciu dar bucuros ca am mai trecut peste o saptamana de munca.

A sosit momentul sa ma ocup de obiectiv si de pozitionarea lui pe tub.

Inainte de toate l-am desfacut, am scos lentilele din el pentru o inspectie de rutina.

Am notat si cateva date:

-diametrul fizic al lentilelor=82,7mm

-grosimea la margine a lentilei pozitive=8,6mm

-grosimea la centru a lentilei pozitive aprox=12,7mm

-grosimea la margine a lentilei negative=10,1mm

-masa lentilei pozitive=150gr

-masa lentilei negative=180gr

-grosimea inelului spatiator=2,6mm

Lentilele par ok la aspect si prelucrare.

Am testat apoi tendinta de lipire intre R2 si R3 ca sa aflu pozitia corecta a lentilei pozitive.

Exista o tendinta de lipire dar mi se pare un pic cam firava, e posibil ca cele doua raze sa nu fie chiar egale si asta ar putea fi o problema, voi vedea mai tarziu.

Deocamdata am lasat lentilele deoparte si m-am apucat sa caut trei suruburi scurte cu cap zenc pentru prinderea celulei pe tub.

Cum nu am gasit suruburi potrivite am taiat unele mai lungi si le-am adus cam la 4mm lungime activa a filetului.

Am incercat sa vad cum vine celula pe tub si am constatat ca diferenta de diametru e destul de mare, celula flencane bine pe tub.

Am taiat o fasie de prespan lata cat toata adancimea celulei care intra pe tub si am pus-o intre tub si celula, acum totul se aseaza bine, nu mai exista joc vizibil.

Am pus celula pe masa si am introdus tubul in ea pe verticala.

Am dat trei gauri de 2,4mm in tub centrate cat mai bine prin gaurile celulei.

Am filetat cu M3 si am prins celula pe tub cu cele 3 suruburi pregatite anterior.

M-am intors apoi la locasul lentilelor pe care l-am gasit prin masuratori mai mare cu 0,3mm decat diametrul fizic al lentilelor, adica de 83mm.

Am taiat 3 fasii din banda adeziva groasa de aluminiu si le-am lipit la interior.

Lentilele au intrat cam greu in celula, usor presate.

Nu-mi place ce am facut, lentilele imi par usor presate si asta nu e bine.

Am scos cele trei fasii de aluminiu si le-am schimbat cu altele din banda de aluminiu mai subtire.

Acum lentilele intra fest, fara joc, dar nu mai sunt presate.

Le-am scos din nou din celula si a urmat spalarea lor cu detergent lichid si multa apa.

Le-am pus la zvantat pe verticala si inainte de uscarea completa le-am sters cu o laveta de microfibra.

Cand totul a fost gata am montat lentilele din nou in celula si le-am asigurat cu inelul de prindere.

Am montat celula pe tub si totul era pregatit pentru verificarea colimarii.

Deoarece se facuse tarziu am mers la culcare urmand ca verificarea sa o fac a doua zi.

…………………………………….

Sambata dimineata din nou ocularul Chesire in portocular si ... dezamagire mare, cele trei reflexii ale lentilelor erau imprastiate pe diagonala ora 11 - ora 5 ocupand cam jumatate din campul sub care se vedea obiectivul, decolimare enorma asadar.

Am incercat sa slabesc suruburile si sa prind celula pe diverse pozitii.

Esec de fiecare data, chiar daca in unele pozitii cele trei reflexii tindeau sa se apropie, de suprapus nici vorba.

Operatia de schimbare a obiectivului era deosebit de anevoioasa deoarece mana mea nu ajungea la celula si ochiul concomitent la Chesire, distanta dintre ele fiind prea mare.

Dupa cateva incercari am reusit sa distrug unul din cele trei filete de prindere de pe tub.

E clar ca va trebui sa renunt la aceasta solutie cu suruburi si sa gasesc alta.

Ce nu am facut in regula nu stiu dar e posibil ca celula de plastic sa fie suie.

Tuningul acromatelor

2010-12-12T04:42:00.000-08:00

Gasiti mai jos un articol despre tuningul acromatelor, articol descriind de fapt niste metode simple, concepute pentru uzul astronomului amator care nu are acces la bancuri optice, la instrumentele de masurare a calitatii optice ale obiectivelor de luneta si nici la utilajele de prelucrare care sa-i permita corectarea abaterilor de forma si de dimensiune ale lentilelor.Si nu are nici indemanarea si experienta pretinse de buna folosire a acestora. Ba mai mult, metodele de tuning ale acromatelor se adreseaza amatorilor care nu dispun nici de bani multi,(altminteri de ce ar cumpara cineva,nu-i asa, obiective ieftine produse in Extremul Orient?), dar care doresc sa imbunatateasca nivelul calitativ al lunetelor lor, cu pretul eforturilor proprii si asumandu-si un anume risc, tot pe cont propriu.

Ai deci o luneta care prezinta supracorectie sau subcorectie a aberatiei cromatice?In luneta ta se observa un halou,o ceata permanenta care invaluie imaginile chiar si atunci cand cerul este perfect senin,prezentand deci efectele aberatiei sferice? Citeste articolul lui Gyulai Pal,aduna-ti curajul,spune cateva rugaciuni si apuca-te de tuningul acromatelor.

Intai cateva cuvinte despre autorul articolului. Gyulai Pal s-a nascut la Budapesta in 1971. A devenit interesat de optica si Astronomie, la varsta de sase ani cand parintii i-au cumparat un joc produs in DDR si care permitea construirea de diferite aparate optice cu lentile si componente din plastic. Apoi interesul s-a accentuat, tot mai multe instrumente gasindu-si locul in camera lui Pal (varianta maghiara a lui Paul), la 14 ani construind deja un telescop Newton de 200x1350mm,pe montura ecuatoriala germana. Urmeaza mai apoi cursurile de Matematica si Fizica ale Universitatii Eotvos Lorand din Budapesta ,absolvite in 1996, si cele de Computer Science absolvite in 1998. Intre 1994 si 1999 a lucrat intr-un observator astronomic unde a observat cu o luneta mare - ce-si poate dori mai mult un iubitor al Astronomiei ? - si a predat matematica la o alta universitate intre 1995 si 2000.

Azi numele lui Gyulai Pal este legat de lunetele cu obiective apocromate cu ulei produse de catre firma GPU,proiectate de catre el. Aceste lunete sunt apreciate si in afara Ungariei, inclusiv in SUA, patria lui Astro-Physics si a lui Tele Vue. Un vechi proverb arab ne spune ca negustor bun este cel care reuseste sa vanda nisip in Sahara. Ei bine, Gyulai Pal a reusit sa faca aceasta. Citind articolul, vom intelege de ce, dincolo de randuri vom intui un spirit stralucitor, prietenos si care nu se da la o parte nici de la umorul sanatos.

Articolul a devenit o sursa de inspiratie pentru Silviu aka zoth, astronom amator si constructor de telescoape ,binecunoscut si respectat in comunitatea astronomica romaneasca. Voi prezenta jurnalul optimizarii unei lunete de catre Silviu,ca exemplu reusit al tuningului acromatelor dupa metoda lui Gyulai Pal.Articolul mi-a fost semnalat de catre Silviu,traducerea in limba romana a articolului de mai jos, a fost realizata de catre subsemnatul,fara acordul autorului,lucru care sper sa nu-l supere prea tare. Ca daca se supara,parca-l si vad cum ma pedepseste sa sterg acoperirea anti-reflex de pe vreo suta de lentile chinezesti!

Articolul:

Tuningul acromatelor

Dupa experienta mea un acromat obisnuit (aici ma gandesc la lentilele chinezesti ieftine,nu la lentilele Zeiss sau RR :-) ) nici nu-i asa de rau pentru imaginea pe care o ofera cu reglajele din fabrica. Pentru ca o lentila numai atunci se comporta apropiat de limitele teoretice daca si este reglata cu precizie. Aceste reglaje insa sunt lasate de catre producatorii de telescoape ieftine in grija cumparatorului. Asta insa nici nu este o problema daca ,in acest fel,telescopul este mai ieftin. Sa vedem ce parametrii trebuie reglati:

-Acromate cu lentile nelipite. Fanta sau interstitiul de aer,este sufletul acromatului,dar din pacate lentilele

IAY-''100hoursofastronomy'' la Arad.Vineri 3 Aprilie 2009

2010-12-08T12:38:00.001-08:00

Actiunea ''100hours'' a continuat la Arad ,Vineri 3 Aprilie 2009,tot de la 21.00 TLR.Dupa cum vedem din prima poza,domnisoara si-a tinut

IAY-''100hoursofastronomy'' la Arad.Joi 2 Aprilie 2009

2010-12-08T11:46:00.000-08:00

Note selenografice

2010-12-07T12:09:00.001-08:00

Harta selenara publicata de Hevelius in 1645. Observam ca astronomul polonez a tinut cont de libratia in latitudine,desi vedem putine detalii inregistrate in lunulele de libratie. Prin cartea sa ''Selenographia'',Hevelius a intemeiat ramura de sine statatoare a Astronomiei dedicata studierii Lunii.

Nu va fi greu sa observam o mare asemanare a hartii selenare publicate de catre Cherubin d'Orleans cu harta lui Hevelius. In timp ce insa Hevelius a excelat in domeniul Astronomiei Practice, Cherubin d'Orleans a fost un optician de frunte al timpului sau. Dupa cum vedem in coltul din dreapta jos al hartii lui Cherubin, el a construit si lunete binoculare.

Prima mea imagine printr-o luneta

2010-12-07T10:31:00.000-08:00

De foarte multa vreme am dorit sa am o luneta astronomica.Si am avut,mai exact am construit cateva. Prima am construit-o la 12 ani impreuna cu prietenul meu din acea vreme, Dan Ocsi. Mama lui Ocsi ne-a finantat , deci luneta a fost de fapt si de drept a lui. Luneta , prin care privesc in poza facuta optsprezece ani mai tarziu dupa cele descrise mai jos,in timpul eclipsei de Soare din 30 Mai 1984, este tot cu obiectiv din lentila de ochelari de +0.75D. In stanga mea il vedem pe Nicu Reinholz , fericitul ''apropritar'' al lunetei si,mai ales,al telescopului Newton de 140mm F/10.
Dar revin la luneta construita in anii copilariei. Cartea dupa care ne-am inspirat era ''Dupa lectii'' a lui Mamaev. A fost o luneta cu obiectiv lentila de ochelari de +1 D deci focal de un metru,pentru care aveam tubul de carton pregatit, iar ocularul...ei bine aici lucrurile s-au complicat. Pentru a obtine o marire de 20x,aveam nevoie de o lentila de +20D , asadar cu focal de 5cm. Micul atelier de optometrie din Carei, orasul copilariei mele,atelier situat peste drum de Primarie, (pe atunci cunoscut mai mult drept sediul Partidului), a avut lentila de 5x100cm dar nu avea pe stoc lentila dorita cu focal de 5cm si care sa ne asigura mult ravnita si fantastica marire de 20x. Si chiar atunci a inceput un proces de improvizare, inlocuire, bricolare avand drept scop realizarea lunetei dorite; proces care nu s-a terminat nici in ziua de azi. Si cu care m-am obisnuit atat de mult incat , daca ar inceta , cu siguranta mi-ar lipsi.
Asadar , pe loc, m-am hotarat si am cerut optometristului sa ne slefuiasca, la un diametru ceva mai mic decat interiorul tubului de carton, pe care l-am luat cu noi, doua lentile cu focal de 10cm fiecare. Asa s-a si intamplat, eu si prietenul meu Ocsi nu ne incapeam in piele de bucurie, doar mama prietenului meu

2010-02-13T12:59:00.000-08:00

Loc pentru monument

Abia ai invatat sa scrii

si faci prima calatorie

pe Insula Misterioasa

sau strabati vreo 20.000 De Leghe

Sub Marile constiintei

abia nascute.

Distanta nu e mare

De la Pamant La Luna!

Te amesteci in Razboiul

ISAN II ,12 Aprilie 2008

2010-02-07T10:10:00.000-08:00

Sambata 12 Aprilie 2008,cu ocazia celei de a doua editii a ISAN,adica International Sidewalk Astronomy Night,vremea la Arad a fost nefavorabila-ca sa nu zicem dusmanoasa.Cu toate acestea,m-am

Manastirea Gai

2010-02-07T08:03:00.000-08:00

La marginea de Nord-Vest a Aradului se afla Manastirea Gai.Vedem in poza vechea biserica de lemn a manastirii ,construita la sfarsitul veacului XIX.

Brunarea monturilor din otel ale ocularelor de amator/Blackening of home-made eyepiece steel barrels

2009-05-10T06:04:00.000-07:00

Cele mai elegante monturi,si mult mai rezistente

Sarmanul Dionis - Eminescu

2009-05-09T07:58:00.000-07:00

Sarmanul Dionis

''...Trecut si Viitor,

sunt in sufletul meu

ca padure

intr-un sambure de ghinda,

si Infinitul , asemene

cu reflectarea Cerului Instelat

Luneta Galilei 6x45mm IRIS

2009-05-08T13:38:00.000-07:00

2009-05-08T11:03:00.000-07:00

Oculare militare naziste tip Kellner

Iata doua oculare militare germane din al doilea Razboi Mondial.Le-am cumparat in urma cu vreo doi ani,pentru 50.000 ROL,adica 5 RON , adica 1,5 Euro ,din piata de vechituri Ocska din Arad.Sunt oculare de tip Kellner cu distanta focala de 38mm si camp vizual aparent de 36 grade.Fiecare ocular a fost dotat cu un reticul format dintr-o lentila plan-convexa cu distanta focala de aproximativ 150mm,reticulul fiind gravat pe fata plana a acestei lentile,fata orientata spre lentila de camp.Pentru focalizarea reticulului,ocularele sunt dotate cu un dispozitiv filetat de compensare a dioptriilor.Montura ocularelor este executata din alama si este de factura robusta.Partea frontala a fost strunjita,dupa cumparare ,la cererea mea,la diametrul exterior standard de 1,25 toli,specific telescoapelor astronomice.Lentilele ocularelor nu sunt tratate antireflex.