Monday, March 1, 2021

Observatii Ianuarie - Februarie 2021/ p1



Centura lui Venus, 13 Ianuarie 2021 @ 17h 11 min TLR

Inceputul anului 2021 m-a pus la grea incercare.

Pe scurt,  chiar la inceputul lui Ianuarie, am fost bolnav cu covid.

Dar prin mila Domnului am trecut cu bine prin aceasta incercare, slava Tie Dumnezeule !

Si cum anume si-a aratat Domnul mila fata de mine ? 

Ei bine, Domnul lucreaza in viata fiecaruia dintre noi prin oamenii pe care ni-i scoate in cale.Iar pentru mine , acestia au fost medicii si personalul de la Serviciul de ambulanta, de la Serviciul de urgenta al Spitalului Judetean Arad, de la Punctul de triaj de la Laser Systems si de la Spitalul Covid din cartierul Gradiste.

Le sunt recunoscator si le multumesc tuturor pe aceasta cale !

Astronomul amator, imediat dupa iesirea din transea covidului ... 


In seara zilei de 13 Ianuarie, de la fereastra spitalului, am vazut si am fotografiat fenomenul de ''Centura lui Venus'' adica am vazut umbra Pamantului proiectata in atmosfera terestra.

Centura lui Venus, 13 Ianuarie 2021, 17h 19 min TLR

In seara zilei de 28 Ianuarie am observat vizual o foarte frumoasa coroana selenara dubla.
Pana ce am luat aparatul Coolpix S3300 si foto-trepiedul, coroana a pierdut atat din luminozitate si a devenit coroana simpla.

Coroana selenara , 28 Ianuarie a.c.

Coroana selenara in curs de disparitie, 28 Ianuarie a.c.

Sambata  30 Ianuarie, am facut primele mele observatii telescopice din 2021, folosind dobsonianul D=200mm. Scopul observatiei a fost familiarizarea si testarea ocularelor noi : TS Planetary 3.2mm si Baader astrometric 12.5mm ( din punct de vedere optic este un ocular ortoscopic).
Conditiile de observare : cer paclos, maturat periodic de nori Cirrus subtiri.

- Cu ocularul astrometric am observat la G= 98.6x stelele duble Sigma Ori,Lambda Ori, Zeta Ori, Castor.La Zeta Ori , cea mai dificila , companionul se vedea tangent la primara. Folosind Barlow Baader Hyperion 2.25x pentru G= 222x, dublele de mai sus au fost rezolvate si separate dar am concluzionat ca sunt nemasurabile prin ocularul Baader astrometric : separatia prea mica nu permite cronometrarea pasajelor prin micrometrul inelar.

- Cu ocularul TS 3.2mm am observat la G= 385x : Sigma Ori (trei companioni), Zeta Ori ( larg separata), Lambda Ori , STF 450 (de langa Alcyone ,in Pleiade),  Theta Aur ca tripla si 7 Tauri.
7 Tauri a fost separata cu spatiu negru larg, acesta fiind egal cu cel putin diametrul petei de difractie a primarei.

Am incheiat observatia incantat de noile oculare.

 Joi 4 Februarie , am efectuat o scurta sesiune de observatii impreuna cu prietenul meu Armand. Instrumentul utilizat a fost dobsonianul Toleascop D= 200mm F/6.16.

Doi observatori ai cerului ...

Scopul principal al observatiei a fost testarea unor noi oculare HR Planetary.Amandoi am achizitionat recent cate un ocular HR Planetary cu focala f=3.2mm.

Ocularul lui Armand este obtinut de la ''Sky Watcher'' iar al meu de la ''Teleskop Service''.
Destinatia gandita pentru aceste oculare este observarea si rezolvarea la grosismente mari a stelelor duble subarc, deci cu separatia mai mica de o secunda de arc.

SW HR Planetary 3.2mm-dreapta
TS HR Planetary 3.2mm-stanga

Conditiile de observatii au fost adverse, cerul fiind paclos si traversat de nori Cirrus subtiri.

Pentru calibrare, au fost intai observate stele duble/multiple lejere.
Pe imaginea lui Castor, vazut ca stea tripla, au fost cautate urme de aberatie cromatica si reflexii interne.
Daca ochiul a fost suficient de distantat si corect pozitionat prin desurubarea bucsei de la extremitatea oculara, nu am sesizat reflexii interne si nici spectru secundar.
Alte stele duble/multiple observate: 
-Delta Cephei, vazuta foarte larg rezolvata si cu contrast puternic de culoare ; 
-Theta Aur si  Iota Cas ca stele triple.
-La Eta Cas am observat cu mare interes culoarea brun-violeta, foarte ciudata, a companionului si care este datorata faptului ca aceasta stea este o pitica bruna.
-Langa Beta Cas am observat dubla STF 3062/ HR 5 cu o separatie de 1.5'' si care pare sa formeze ''o alta dubla-dubla'' cu STF 3057/ HIP 398 - asemanatoare cu Epsilon 1-2 Lyr ... 
Dar nu pentru ocularele HR Planetary 3.2mm care, la grosismentul de 385x obtinut pe Toleascop , nu permit vederea celor doua duble in acelasi camp vizual.

Fiecare stea dubla a fost clar (dar urat) rezolvata, fara inele de difractie vizibile in jurul discurilor Airy ci cu un fel de ''atmosfera'' care asemuia stelele cu niste papadii zbulturate.
Am apreciat turbulenta atmosferica la Pickering 4 , cu scurte perioade ''mai bune'' de Pickering 5.

-Din cauza conditiilor de observatii, din programul de stele subarc am putut observa doar steaua tripla STF 2872 din Cepheu, al carei dubla stransa are separatia de 0.8''.
Uneori, la Sud -Vest de primara dublei HU 217 din vecinatatea lui Theta Aur, se zarea foarte nesigur un companion care insa nu a devenit clar vizibil niciodata in timpul acestei observatii.
-Bine rezolvata s-a vazut steaua tripla 7 Tau /STF 412, al carei dubla stransa are separatia de 0.77''.

Cele doua oculare au oferit imagini identice, in conditiile date s-au comportat la fel.
Ca uneori ''mai putin inseamna mai mult'' a fost dovedit din nou de faptul ca ocularul Lacerta UWA 4mm, la 308x a oferit imagini mult mai estetice decat cele doua oculare HR Planetary 3.2mm la 385x.

Lacerta UWA 4mm



Pe 19 Februarie a venit randul ocularului Baader astrometric f=12.5mm ca sa fie testat.






Ocularul astrometric Baader f=12.5mm

Acest ocular este dotat cu o scala gradata precisa, iluminata , ca mai jos.

Reticulul complex al ocularului astrometric Baader f=12.5mm

Am folosit luneta 45x300mm cu obiectiv provenind (foarte probabil) dintr-o luneta Richtfernrohr produsa de Zeiss pentru Wermacht si folosit de bateriile antiaeriene in WWII.



Luneta 45x300mm , tubul optic
Dintr-o asemenea luneta militara provine (cel mai probabil) obiectivul lunetei mele 45x300mm





= Folosind Mintaka/Delta Ori , am inceput cu masuratorile pentru determinarea (verificarea) valorii distantei focale a obiectivului.

Am cronometrat trei pasaje ale acestei stele de-a lungul scarii lineare a reticulului ocularului, folosind cronometrul telefonului LG K7. Timpii obtinuti :

4min 34sec
4min 35sec
4min 35sec

Conform instructiunilor Baader, formula pentru calculul focalei este :

F= 82506/ (txcos delta) = 82506/ 275x0.999988059 = 300.025mm

(Calculele le-am efectuat, ''biensur'', ulterior. Aceasta valoare corespunde excelent cu valoarea de 300mm a focalei solare, masurata cu ani in urma.)

- Determinarea valorii unei diviziuni a scalei lineare ''SD'':

SD = 20626/ F = 20265 / 300.025 = 68.74''


- Folosind scala lineara am masurat, in acea seara, diametrul polar al Lunii.
Media aritmetica a sapte pasaje ale discului lunar peste scala lineara = 26.5 SD.

Diametru polar Luna/ 02.20.2021 @ 19 UT = 26.5SD x 68.74'' = 1821.8'' = 30' 21.6''

Stellarium afisa diametrul Lunii la acel moment = 30' 5.3''

Eroarea bruta a lui Mirciulica = + 16.3'' 
( Precizia aceasta intrece de departe oricare dintre estimarile mele vizuale anterioare ... Party !!!! 
                🎇🎇🎇🎉🎉💃💃💃

- Cu aceeasi scala lineara intentionez sa determin valori proprii pentru diametrele unor roiuri stelare deschise ( ex. M45), prin masurarea distantelor dintre stele.
Am inceput la M45 prin masurarea distantei dintre stelele Atlas/ 27 Tau - Taygeta/ 19 Tau unde am obtinut valorea = 51.5 SD = 3540'' = 59'.

- Voi folosi ocularul astrometric drept micrometru inelar (Ring Micrometer), aceasta idee imi apartine si este ''motorul'' din spatele achizitionarii acestuia.
Cu titlu de exercitiu/ antrenament/ ''training'', am cronometrat pasajele prin cercul gradat mare exterior pentru stelele Zeta Ori si Sigma Ori :

1. 00:01:11.54
2. 00:03:51.70
3. 00:06:42.82

Dar in instructiunile Baader pentru ocularul astrometric nu este precizat diametrul cercului mare gradat si pe care l-am folosit ca micrometru inelar. Acesta trebuia deci masurat !

- Alte observatii cu luneta 45x300mm din 19 Februarie:

- terminatorul selenar la G= 38x/ ocular zoom 8-24mm la f=8mm
- steaua dubla BUP 49 cu separatia de 175'', rezolvata si care se vedea la un diametru selenar distanta spre S-SE de Luna
- Trapezul lui Orion , sau roiul deschis Theta 1 Ori vazut ca stea tripla la G= 50x dar obiectivul mini-lunetei era deja aburit.

Luni, 22 Februarie am masurat diametrul cercului gradat mare exterior, folosit ca micrometru inelar.
Instrument : luneta 45x300mm, G=24x, ocular astrometric Baader 12.5mm, cronometrul telefonului LG K7, montura pipe azimutala ''Penelopa''.
Prin cronometrarea pasajelor stelei Delta Ori am obtinut timpii :

1. 5min 37sec
2. 5min 35sec
3. 5min 38sec

Raman de efectuat calculele dupa metoda descrisa de Victor Anestin in ''Asteroizi si comete'' ( sursa mea primara cu privire la micrometrul inelar) sau vreuna din metodele recomandate de colegii de forum ATS.

Joi, 24 Februarie am observat asteroidul Vesta , aflat in constelatia Leul.
Instrument : binoclu Fujinon 7x50mm, tinut in mana.
Asteroidul Vesta era vizibil spre Vest de stelele 85 Leo si 88 Leo, formand cu acestea un asterism triunghiular.
Am facut schita si am evaluat luminozitatea asteroidului dupa metoda folosita la stelele variabile.
-Alte observatii : roiul deschis Collinder 65, asterismul ''Siragul de perle'' din roiul Cr 70, roiul Mel 111, Pleiadele , Hyadele, stelele principale ale Ursei Mari, vazute de data aceea drept roiul Mel 285, steaua carbon Y CVn/ ''La Superba'', steaua carbon 119 Tau/ ''Ruby Star'', roiurile M35 si M36 - vizibile, dar foarte slab luminoase. 

In lunile Ianuarie- Februarie a.c, in biblioteca mea au intrat publicatiile de mai jos, mentionate in ordinea sosirii.

''Anuarul Meteor 2021'' de Magyar Csillagaszati Egyesulet
''Cadrane solare din judetul Cluj'' de Dan G. Uza
''Timpul Soarelui , calendar 2021'' de Dan G. Uza
''Satelitii artificiali ai Pamantului'' de I. Artemiev
''Contributii la istoria stiintei si tehnicii romanesti
in secolele XV- inceputul secolului XIX'' de C.C. Giurescu
''Ce-i cerul'' de Camille Flammarion
''Calatorie in Univers'' de Mircea Herovanu


Thursday, December 17, 2020

In asteptarea conjunctiei planetare Jupiter-Saturn

 Azi, Joi 17 Decembrie , pe inserate, am avut parte de un petec de cer qvazi-senin.

Pe scena crepusculului, luminile rampei apartineau in exclusivitate unui grup de trei astrii care pregateau marele spectacol al conjunctiei Jupiter-Saturn, cu mare premiera pe 21 Decembrie.

In tripleta de astrii, Luna in faza de 11%, era la o distanta respectuoasa de sase grade spre Est de cuplul Jupiter-Saturn.

Am facut cateva poze si am observat spectacolul ceresc cu ochiul liber si cu luneta olandeza 3.8x50mm.Pe Luna se manifesta fenomenul de  ''lumina cenusie'', vizibil cu ochiul liber.

In mica luneta insa, ''lumina cenusie'' era foarte evidenta si avea un aspect neuniform, sugerand ca in telescoape mai puternice poate s-au vazut detalii selenare pe partea aflata in noapte. 


Preconjunctia Jupiter-Saturn cu Luna in proximitate la Est
Joi 17 Decembrie 2020 la 15h 33 min TU
Coolpix S3300, pe trepied 

Mai jos vedem simularea fenomenului in Stellarium, folosind reteaua de coordonate azimutale.

Stralucitorul asterism tranzitoriu se desfasura intre gradele de azimut de 211 si 218 iar altitudinea astrilor a fost la momentul observatiei in jurul a 14 grade. 

Cele doua planete erau la o distanta reciproca aparenta  de cel mult o jumatate de grad.

Simularea in Stellarium a preconjunctiei Jupiter-Saturn pentru
momentul 17 Decembrie 2020 ora 15h 32 min TU in coordonate azumutale



Fenomenul va continua si va fi spectaculos inca vreo cateva seri si va avea climaxul in noaptea de 21/22 Decembrie.
Cu vreme capricioasa cum avem noi, nu-i deloc sigur ca voi putea vedea apropierea maxima dintre Jupiter si Saturn.
Dar daca nu voi reusi sa particip la ospat, macar am avut  parte de o pregustare.
Multumesc Domnului pentru darul acestei seri !

Mai jos vedem alte trei instantanee ale preconjunctiei din aceasta seara de Joi 17 Decembrie.


17 Decembrie 17h 30 min



17 Decembrie 17h 32 min




17 Decembrie 17h 35 min









Wednesday, December 9, 2020

Observatii Marti 8 Decembrie

 Alte tribulatii sub zodia RePIF

Candva in anii '90 am primit de la vechiul meu prieten si  tovaras de observatii Csillag Attila o foarte buna oglinda concava cu diametrul de 72mm si cu distanta focala de 810mm.Oglinda aceasta a fost confectionata din cristal de vitrina de 8mm grosime de catre Attila, fiind una din cele 30 de oglinzi slefuite de el ( daca esti dispus sa-i dai crezare). Eu nu sunt dispus si sunt ferm convins ca numarul total al oglinzilor slefuite de Csillag este o cifra mai degraba apropiata de 40.

Oglinda a fost montata intr-un tub PVC procurat de catre Cristian , un astronom amator aradean, tanar si activ pe vremea aceea, dar care s-a pierdut pe drum. Oglinda secundara a acestui telescop a fost o prisma dintr-un binoclu Zeiss deteriorat, prisma avand cateta de 15mm. Prisma este sustinuta de un brat-consola confectionat dintr-o bucata de electrod de sudura de 4mm diametru.

Montura azimutala simpla, fara miscari fine si trepiedul au dotat luneta mea Kepler D=25mm F/40 cu obiectiv lentila de ochelari +1 D, construita in 1990.


Newtonianul D=72mm F/11 cu oglinda Csillag


Candva , prin 2015 parca, am decis sa inlocuiesc prisma Zeiss cu oglinda plana de la newtonianul ''Optus'' D=76mm F=700mm iar paianjenul sa fie unul antidifractie , de tipul cu brate curbate.

Oglinda secundara plana si paianjenul anti-difractie cu brate curbate


Nu voi intra in detalii ci sar direct la concluzii : nu am fost impresionat de paianjenul cu brate curbate in asa masura incat sa pastrez solutia. Am decis sa readuc telescopul in starea initiala din trei motive :

- asezarea oglinzilor secundare pe un singur brat in consola a fost  practica uzuala timp de secole.
Mai jos vedem schema unui telescop Gregory asa cum a fost descris de catre Thomas Dick in cartea sa ''The Practical Astronomer'' la pagina 293.

Schema telescopului Gregory dupa Thomas Dick


Poate cineva va crede ca este doar o reprezentare schematica ...
Iata atunci detaliul N din fluturasul-reclama comerciala a lui Hearne, primul producator britanic de reflectoare astronomice, activ in secolul XVIII. Detaliul prezinta montura oglinzii secundare a unui newtonian Hearne.


Brat-suport al oglinzii secundare-detaliul N, dupa Hearne 


- al doilea motiv pentru acest RePIF este si el de natura istorica : asa cum arata William Tobin in ''Evolution of Foucault-Secretan Reflecting Telescope'' , J.A.H.H., 19(2), 106-184 (2016) , newtonienele construite de catre Leon Foucault sub marca Secretan - primele reflectoare cu oglinzi din sticla argintata produse in serie incepand din 1858 - aveau o prisma cu reflexie totala in loc de oglinda plana.
Am decis deci sa revin la prisma din dorinta de a experimenta (iar) observatia astronomica cu un asemenea telescop

- ultimul motiv ( si cel mai important ) este de natura sentimental-nostalgica: am dorit sa readuc instrumentul asa cum a fost ''in vremurile de demult''.

In dupa-amiaza de Marti 8 Decembrie am finalizat schimbarea secundarei plane cu prisma Zeiss de 15mm, am centrat prisma cu capacelul si am colimat mini-reflectorul  de 72mm.
Din comoditate, am preferat pentru observatii ocularul zoom 8-24mm care mi-a asigurat grosismente si campuri de la G= 34x/ 71' la f=24mm , pana la G= 101x / 36' la f=8mm.
Pentru cautare am folosit asa numita ''dioptra'' = piesa indoita din platbanda in forma de U si cu doua gauri de vizare,vizibila pe tubul optic.
Acesta este un alt element arhaizant, dioptra a fost folosita la instrumentele astronomice din vremuri imemoriale. 
Dioptra a fost folosita cu siguranta  de catre stramosul nostru Ptolomeu, onoare si vesnica glorie lui !







Observatii :

- Iata-ma asadar sub cerul lui Decembrie, incercand sa fac observatii cu un telescop foarte mic si care inglobeaza in mod deliberat componente arhaizante. ''Oare voi reusi sa vad ceva ?''

- Am efectuat ''calibrarea'' pe Pleiade unde am vazut Alcyone/ STFA 8 cu cei trei companioni B, C si D.
STFA 8 a fost clasificata in 1868 de catre F.G.W. Struve in ''Apendixe Catalogue I''.
Dubla AB este de natura incerta dar AC si AD sunt duble fizice.

- ADS 2755 , o dubla din M 45 , aflata la 20' spre Vest de Alcyone si care a fost si ea rezolvata cu mare usurinta la 34x. Daca aveti un binoclul stabilizat, chiar si acesta reuseste sa rezolve aceasta stea dubla.
Aceasta stea dubla este sugerata ca tinta de catre Sue French in excelenta sa carte ''Celestial Sampler''.
Interogand insa StelleDoppie am aflat ca ADS 2755 este o dubla extrema subarc avand ca primara steaua HD 23479. Steaua HD 23463 , de la Vest de ea, este parte a  dublei BU 456 AC.
HD 23479 si HD 23463 nu sunt legate fizic intre ele. Deci ? 🙏  



-Am rezolvat apoi la 101x steaua multipla Epsilon 1-2 Lyr.

-Rezolvarea dublei Zeta Lyr a fost ''pisofkeik''.

-In roiul deschis Steph 1 am numarat 13 stele si am rezolvat Beta Lyr 

-Ring Nebula/ M57 s-a vazut ca o marunta  pata cetoasa circulara , al carui mijloc parea cumva decolorat cu privire periferica. Nu am avut emotii ca nu voi vedea M57 deoarece stiu ca Antoine Darquier de Pellepoix , unul dintre descoperitorii independenti ai acestei nebuloase planetare, a  descoperit-o in 1779 cu o luneta de 60mm.
Nebuloasa M57 trebuie sa ne fie foarte draga noua, astronomilor amatori.
Amatorul William Huggins a descoperit in 1864 ca M57 este o nebuloasa constituita din gaze nu este un roi nerezolvat de stele.
Steaua centrala a lui M57 a fost descoperita de catre amatorul german Friedrich von Hahn cu un reflector herschelian de 48cm si confirmata fotografic de catre amatorul maghiar Eugen von Gothard cu un reflector de 25cm.

-STF 2740-STF 2474 ''Cealalta dubla-dubla'' din Lyra a fost rezolvata cu brio la 34x, la fel si celebra dubla optica Albireo/ Beta Cyg pentru care tot astept sa apara primul prostanac din Romania care o va numi din snobism romglez ''Alberio''. 👇

- Ei bine, la acel moment am ajuns la un test dificil, aveam emotii ca T 72mm il va bucta.
Intre Gamma Lyr si Beta Cyg se gaseste roiul stelar sferic M56. Datorita luminozitatii reduse, este prea putin popular printre astronomii amatori, fiind si destul de greu de gasit pe cerul poluat de oras.
De aceea M56 nici nu are vreun supranume sforaitor.
Dar Mirciulica are un truc pentru gasirea acestui roi si despre care voi povesti alta data.
Ca trucul functioneaza a dovedit-o si aseara cand l-am gasit si vazut pe M56 cu vedere directa la un grosisment undeva pe la 80x-90x.

- Roiul Dublu din Perseu, Asociatia Per OB-3/ Alpha Persei Assoc, Stock 2/Muscle Man Cluster = ✌ 

-In Cassiopeia am rezolvat cu usurinta Alpha Cas/ H 5 18 , Eta Cas/ STF 60 si am reusit (dupa niscaiva lupte seculare)  sa rezolv Iota Cas ca tripla la 101x

-In ''Turnul de racire/ M29'' am numar cele sase stele canonice la 34x si zece stele la 101x.
In M39, un roi deschis rarefiat, nu am mai stat sa numar stelele deoarece acesta este frumusel si prezinta stele rezolvate chiar si in binocluri.

- Dar vremea trece repede si mi-am amintit ca Dragonul / Draco se pregateste sa apuna.
Dubla Nu Dra/ STFA 35 a fost usor de gasit si a fost bine rezolvata de ''instrumentul-asistent'' care aseara a fost luneta olandeza 3.8x50mm.
Arrakis/ Mu Dra / STF 2130 cu separatia de 2.6'' si 17 Dra/ STF 2078 cu separatia de 3.3'', au fost mult mai greu de gasit   deoarece a trebuit sa observ ''contre-jour'' cu porcaria de bec stradal.
Pana la urma le-am dibuit si le-am rezolvat si separat , pe Mu Dra ca dubla iar 17 Dra ca tripla.

- ''Mai piticot - m-am adresat eu micului reflector - pana aici te-ai descurcat onorabil.Acum insa vei trece prin proba de foc !''
Zis si facut , tintesc dioptria spre Zeta Tau.
In ocularul zoom, la 34x, spre Vest de Zeta Tau se vad doar doua stele luminoase , una de 6.4mv si una de 7mv. Cautam steaua care inchide un unghi drept cu linia imaginara de la Zeta Tau spre Aldebaran.
Daca gasim aceasta stea, atunci observarea nebuloasei Messier 1 este ''in buzunarul nostru''.
Steaua-far cautata, vizibila la 34x in acelasi camp cu Zeta, este  dubla STF 742 cu separatia de 4.16''.
Marim grosismetul doar pentru a confirma ca am centrat telescopul pe aceasta stea dubla.
(Si sa si observam aceasta dubla frumusica !)
Apoi revenind la 34x, cotrobaiti cu vederea in campul vizual : daca STF 742 este in camp, atunci acolo este si nebuloasa Messier.

Harta pentru gasirea nebuloasei Messier 1


Aseara, la 34x, M1 abia ''se simtea'' cu privire periferica.
Am marit grosismentul undeva la 60x si atunci, nebuloasa s-a vazut extrem de slab (dar s-a vazut) si cu privire directa.Imi amintesc cu certitudine ca STF 742 si doua stelute formau un segment de dreapta care conducea la M1,am notat stelutele cu ''a'' si ''b'' pe schita electronica de mai jos. 

Nebuloasa Messier 1 in newtonianul T 72mm F/11


- Extrem de incantat de acest succes , am observat roiurile Messier din Auriga : M36,M37 si M38.
In fiecare dintre aceste roiuri am vazut si stele rezolvate ,alaturi de ceata lumonoasa la 101x.

- Nu as merita gloriosul (???... domnu' ati baut ceva ???) titlu de astronom amator si dreptul de a-mi irosi timpul, energia si uneori banutii cu aventuri astronomice daca nu as vizita nebuloasa M42-M43 si roiul NGC 1981.
Am rezolvat Sigma Ori si Lambda Ori ca stele triple iar in Trapezium am vazut patru stele.

- M35 in Gemenii a fost destul de sters din cauza altitudinii mici iar la Castor nu s-a vazut al doilea companion.

- O imagine deloc stiintifica dar emotionant de frumoasa a fost cea a lui Mizar-Alcor-Sidera Ludovicea vazute peste cornisa casei de peste drum. Turbulenta atmosferica facea ca aceste stele sa sclipeasca rapid si cu culori foarte vii din intreg spectrul vizibil.

Intrebarea ''Oare voi reusi sa vad ceva ?'' a fost retorica.
Problema astronomului amator urban este cea a poluarii luminoase care-l impiedica sa gaseasca obiectele DSO.
Daca amatorul isi pune la punct o tehnica performanta de cautare a obiectelor, va constata ca orice instrument decent optic si stabil mecanic, dotat cu accesorii bune (nu neaparat scumpe), il vor ajuta sa vada obiecte DSO.
Fara indoiala, un instrument mai mare, dotat cu accesorii scumpe, va prezenta mai multe si mai bine obiectele DSO ... daca acea dotare va fi aliniata pe directia corecta, a obiectului cautat.
Daca nu ... nu, indiferent de cota la bursa a echipamentului.

Note : 

1)In cursul acestei observatii nu am folosit harti sau atlase.
Exceptie a facut clarificare directiei in care a trebuit sa caut stelele Mu Dra si 17 Dra in raport cu Nu Dra. Am lamurit acest lucru cu Atlasul Taki. 
2)Luneta olandeza 3.8x50mm a rezolvat la limita 17 Dra.
3)Am avut impresia ca langa Sigma Ori am vazut cu luneta olandeza 3.8x o steluta foarte apropiata, spre Est. Nu am consemnat in raport deoarece este neconfirmata, poate fi un artefact instrumental; urmeaza sa reiau observatia cu luneta pusa pe trepied.


           








Observatii Duminica 6 Decembrie

 PIF era pe vremuri acronimul pentru Punere In Functiune.

Daca intreprinderea la care lucrai construia un utilaj, atunci acesta era Pus In Functiune de catre cei care l-au facut. De cateva saptamani, traiesc sub zodia RePIF adica a ''repunerilor in functiune''.

RePIF se intampla deoarece in ultimii ani , am demontat , modificat, mutat, reconditionat componente intre telescoapele mele. Si am facut acestea cu un elan atat de mare incat am ajuns sa nu mai am decat doua-trei telescoape in stare de functionare. Intre timp, elanul s-a mai diminuat, ''am avut grija'' sa nu notez ce, cand si de ce am facut si astfel am ajuns la momentul in care ar trebui sa cant ''Pusca si cureaua lata''... Recent, am decis sa fac ordine in imparatia mea.

Primul instrument care trebuia readus in stare de functionare era reflectorul newtonian D=125mm F= 562mm, deci F/4.5. Acest instrument se afla acum in varianta sa constructiva ''v.4''.


                                        Reflectorul D=125mm F/4.5 in timpul construirii variantei v.3

Modificarea majora operata de aceasta data a fost schimbarea oglinzii secundare plane cu contur oval si cu axa mica d= 35mm cu o secundara ceva mai mare, avand d=38mm. Aceasta secundara provine de la Alin Tolea . Modificarea urmareste marirea campului de plina lumina si facilitarea colimarii.

Am efectuat la sfarsitul lunii Noiembrie si la inceputul lui Decembrie mai multe observatii-test dar abia Duminica 6 Decembrie am obtinut rezultate apropiate de cele propuse.

La observatiile de Duminica am folosit un ocular Koenig F= 25mm, cu focalizare interna pe filet. Ocularul provine din domeniul militar, are  bune calitati optice si un camp vizual aparent undeva intre 40 grade si 45 grade, deci ofera un camp efectiv de aproximativ doua grade pe cer.

Pentru grosismente mai mari am folosit ocularul Radian 6mm care exceleaza la toate capitolele si nu mai are nevoie de prezentare. Acest ocular asigura un grosisment de 94x si un camp real pe cer de 38'.

Acest tub optic este utilizat pe montura ''pipe'' Penelopa din armatura de 1.5''.

Pentru cautare , newtonianul poate fi dotat cu cautator RDF sau optic de 6x30mm , dupa cum imi dicteaza toanele. La observatia de Duminica, am folosit un cautator RDF.


Observatii :

-am ''calibrat'' newtonianul 125mm F/4.5 pe Hyade si Pleiade.Deoarece ocularul Koenig are focalizare interna, el a fost reglat astfel incat sa fie parfocal cu ocularul Radian 6mm

-au urmat NGC 869-NGC 884/Roiul Dublu din Perseu si roiul Stock 2/ Muscleman Cluster.Am urmarit indeosebi aspectul stelelor si redarea culorilor fiind satisfacut de cele vazute.

-roiurile deschise din Auriga (M36-M37-M38) au fost rezolvate fiecare in zeci de stele.

In roiul M36 am vazut la 94x stelele duble STF 737/ separatie 11'' si SEI 350/ separatie 15.5''.

In roiul M 38 am numarat cu vedere directa 40-50 de stele luminoase dar multe altele, slab luminoase, zarindu-se cu un mic efort.

A fost de-a dreptul impresionant faptul ca in roiul NGC 1907 se vedeau cinci-sase stele cu vedere directa si o ceata luminoasa bine vizibila care, cu vedere periferica , se rezolva partial in stelute foarte slabe.

-dubla STF 698 din proximitate, cu separatie de 31.3'', a fost rezolvata cu mare usurinta la 22.5x/Koenig 25mm.

-in roiul deschis Collinder 62 am vazut opt-noua stele cu vedere directa , fara ''lucida'' roiului

-in roiul NGC 1893/ Collinder 63 am numarat 24 de stele cu vedere directa. Am remarcat o dubla cu separatie de 3''-4'' aproapiata de centrul roiului si alta, mai larga, imediat la Sud de roi. 

-intre timp, Orion s-a ridicat suficient deasupra orizontului pentru a oferi obiecte interesante.

Am rezolvat steaua Iota Ori ca tripla.

Tot ca triple au fost rezolvate stelele Sigma Ori/ STF 762 si vecina sa  STF 761.

Uneori, s-a zarit la 94x, companionul B al stelei Zeta Ori, scufundat si scaldat in razele stelei primare, fara rezolvare clara.

-in Gemenii, newtonianul a rezolvat excelent dubla Delta Gem si, desigur, Castor.

-am incheiat cu observarea roiului deschis M35, un minunat spectacol ceresc !

Consider modificarile efectuate in cele patru variante constructive ca fiind utile, telescopul functioneaza satisfacator si revine la observatii.

Saturday, November 21, 2020

RIP Sajtz (Bandi) Andras

 

In cursul serii de Joi (dupa efectuarea unor observatii) am aflat printr-un email de la prietenul meu Csukas Matyas ca prietenul nostru comun Sajcz Andras, pe care-l apelam toti cu diminutivul Bandi, a trecut la cele vesnice.

La linkul de mai jos vedem stirea de pe situl Asociatiei Astronomice Maghiare/MCsE despre tristul eveniment :

https://www.mcse.hu/egyesulet/egyesuleti-hirek/egyesuleti-hirek-2020/elhunyt-sajtz-andras/

Bandi a fost pasionat de Astronomie inca din copilarie si, desi si-a petrecut toata viata in scaunul cu rotile, a fost un astronom amator pasionat.

Prima sa intalnire memorabila cu cerul a fost cu ocazia eclipsei de Soare din 1961 cand a urmarit evenimentul astronomic, impreuna cu tatal sau, printr-un filtru de sticla afumata.

Mai tarziu a urmarit cu placere bolta instelata desi inca nu stia prea multe lucruri despre astri.

A urmarit apoi emisiuni de popularizare ale lui Kulin Gyorgy si a primit de la acesta lentilele cu care in 1980 si-a construit primul telescop, o luneta Kepler.A studiat cu aceasta craterele selenare dupa o harta din revista ''Jo barat''. A aprofundat cunostintele prin lectura monumentalei carti '' A tavcso vilaga/Lumea telescopului'' de Kulin, a revistelor ''Fold es Eg/Cerul si Pamantul'' si ''Stiinta si Tehnica''.

A construit mai multe lunete pe care le-a dotat cu oculare Huygens si Mittenzwei de constructie proprie dar preferand indeosebi ocularele Ramsden.

Cu noile lunete a observat satelitii galileeni ai lui Jupiter, fazele planetei Venus, deplasarea lui Uranus printre stele, planeta Saturn. Primind harti de la Observatorul ''Urania'', a efectuat observatii de meteori.

Limitele lunetelor simple folosite l-au determinat apoi sa se orienteze spre observarea cometelor si a stelelor variabile.

Mari satisfactii i-au adus observarea cometei Halley, primele observatii ale variabilei Mira sau observarea minimului stelei R CrB.

Un binoclu japonez 10x50mm, primit cadou de la Asociatia Astronomica Maghiara / MCsE a devenit apoi instrumentul sau principal cu care reusit sa observe stele de  pana la magnitudinea 10.3mv.

Din 1987, Andras a fost membru al AAVSO iar din 1990 a fost membru MCsE.

Bandi a continuat observatiile variabilelor binoculare, mai ales cat timp a locuit in Satu Mare/Nagy Falu ,Arad unde magnitudinea vizuala limita oscila intre 6.5mv si 7.2mv.

Dupa mutarea la Arad nu a mai putut continua observatiile sistematice.

A pastrat legatura cu prietenii sai astronomi amatori printr-o vie  corespondenta, in ultimele decenii prin corespondenta electronica.

In mod de-a dreptul uimitor, Andras a fost si pictor. Cu ocazia uneia din vizitele mele pe care i le-am facut - acum vad ca au fost prea rare - Andras mi-a permis sa fotografiez doua tablori ale sale cu tematica astronomica, fotografii care pot fi vazute la linkul de mai sus.

Aceste tablouri cu tematica astronomica sunt superbe dar el a pictat multe alte lucrari cu subiecte din viata cotidiana si de familie.

Prin plecarea lui Andras, lumea a piedut un om bun, prietenos, cu profunda curiozitate intelectuala, un om care a stiut - impotriva slabiciunilor trupesti - sa isi ridice ochii si sufletul la stele. 

Drum bun spre stele prieten drag , Domnul sa te odihneasca in Imparatia Sa !


Friday, November 20, 2020

Dubla conjunctie Luna-Saturn + Saturn-Jupiter si o hoinareala galileana

 




     Joi 19 Noiembrie , in jurul orei 19:30 TLR  ( sa nu zica vreunul ''ora de iarna''  ... ca-i dau peste ''tastatura''     👊    ) am observat dubla conjunctie Luna- Saturn si Saturn-Jupiter.

Sa vedem de ce oare o denumesc ''dubla conjunctie'' ?

Pentru ca doi astri sa fie considerati in conjunctie ,distanta aparenta dintre ei trebuie sa fie egala sau mai mica de patru grade.

Aseara pe cerul vestic se vedeau trei astri luminosi apropiati : Luna la Est, Saturn spre Nord si Jupiter la Vest.

Figura geometrica formata de acestia era cea de triunghi dreptunghic isoscel,cu Saturn in unghiul drept, Luna in varful estic si cu Jupiter in coltul vestic.





Am efectuat masuratori orientative ''la fata locului'' folosind metoda aproximanta (dar practica) descrisa de Roland Beard la pagina 42 a cartii sale ''Astronomical Observing from a Biblical View''.

Cartea se poate descarca de la acest link:

Astronomical Observing from a Biblical View 


Am verificat astazi cu Stellarium si s-a confirmat forma de triunghi dreptunghic isoscel a asterismului format de Luna-Saturn-Jupiter.

Stellarium permite verificarea cu reticulul de Telrad a distantelor de pana la patru grade .





Distanta dintre Saturn si Luna a fost de aproximativ patru grade ca si cea dintre acesta si Jupiter.

De aici rezulta ca distanta aproximativa dintre Luna si Jupiter a fost :

4 x 1.4 = 5.6 grade

Deci aseara, la momentul observatiei, Luna si Jupiter nu au fost in conjunctie.


*********************


In primavara acestui an am construit din componente disparate o luneta Galilei cu apertura de 50mm si cu grosismentul de 3.8x.


Am incheiat prezentarea micului instrument cu intrebarea :

''...Dar oare se poate vedea ''ceva'' cu un asemenea instrument minimal ?'' 👀

In timpul scurs din Aprilie, am testat de mai multe ori jucaria optica pe obiecte ceresti.

Asa am facut si aseara,dupa observarea conjunctiei duble Luna-Saturn-Jupiter.

(Mda, sa vedem in ce consta acel ''ceva'',daca a fost cu adevarat ceva...Ei,bine , anticipez, a fost !👌 )

* Am putut incadra  asterismul conjunctiei Luna-Saturn-Jupiter daca am asezat fiecare dintre cei trei astri la marginea campului vizual.Campul vizual efectiv este deci intre cinci si sase grade. 

Pentru a testa rezolutia am observat si am rezolvat urmatoarele stele duble :


- Epsilon Lyra / STFA 37 AB,CD : 4.7mv/4.6mv/209''

(Pana pe la 35-40 de ani ,am rezolvat aceasta dubla cu ochiul liber).


-Nu CrB / STFA 29 AB : 5.4mv/ 5.6mv/ 355''


- 31 Cyg/ Omicron 1/ STFA 50 AC,AD :  AC = 3.9mv/7mv/109'' + AD = 3.9mv/4.8mv/337''

Primara A este o stea galben-oranj clasa K2.

Companionul C este o steluta albastra clasa B5, observabil la limita pe cerul iluminat de Luna.

Companionul D este o stea alba clasa A2.

Americanii numesc aceasta tripla drept  ''Patriotic Star''.


-Nu Dra / STFA 35 : 4.9mv/4.9mv/ 62''

-16-17 Dra / STFA 30 AC: 5.4mv/5.5mv/ 90''

Rezolvarea acestor doua stele duble de catre luneta Galilei a fost o placuta surpriza.

Rezulta asadar ca micul instrument are un camp vizual efectiv intre cinci si sase grade, o rezolutie la stelele duble de aceeasi magnitudine vizuala de un minut iar ca putere de patrundere in spatiu ajunge pana la stelele de 7mv.


Nu era mare lucru de pierdut asa ca am testat si niste obiecte luminoase ale cerului profund.

Marea galaxie Messier 31 din Andromeda se vedea relativ mare si luminoasa.

In Roiul Alfa Persei / Asociatia stelara OB 3 a prezentat sapte stele.

In Pleiade / M45 am numarat 11 stele.

Roiul Dublu din Perseu se vedea cu privire periferica.

Vedeta DSO incontestabila a hoinarelii galileene a fost insa roiul deschis Messier 29 din Lebada, aflat in apropierea zenitului.


Sa nu uit : pe tot parcursul observatiei, a fost foarte vizibil fenomenul de ''Lumina cenusie a Lunii''.

Fara a le putea identifica, se zareau vag detalii de relief pe partea in noapte a Lunii.

Pe terminatorul Lunii se vedeau cratere ,mai ales in jumatatea sudica a acestuia.












Tuesday, November 10, 2020

 

“Do not be afraid to become a star-gazer. The human mind can find no higher  exercise.”    

–   Garrett P. Serviss