Am incheiat observatia incantat de noile oculare.
Joi 4 Februarie , am efectuat o scurta sesiune de observatii impreuna cu prietenul meu Armand. Instrumentul utilizat a fost dobsonianul Toleascop D= 200mm F/6.16.
 |
| Doi observatori ai cerului ... |
Scopul principal al observatiei a fost testarea unor noi oculare HR Planetary.Amandoi am achizitionat recent cate un ocular HR Planetary cu focala f=3.2mm.
Ocularul lui Armand este obtinut de la ''Sky Watcher'' iar al meu de la ''Teleskop Service''.
Destinatia gandita pentru aceste oculare este observarea si rezolvarea la grosismente mari a stelelor duble subarc, deci cu separatia mai mica de o secunda de arc.
 |
SW HR Planetary 3.2mm-dreapta TS HR Planetary 3.2mm-stanga |
Conditiile de observatii au fost adverse, cerul fiind paclos si traversat de nori Cirrus subtiri.
Pentru calibrare, au fost intai observate stele duble/multiple lejere.
Pe imaginea lui Castor, vazut ca stea tripla, au fost cautate urme de aberatie cromatica si reflexii interne.
Daca ochiul a fost suficient de distantat si corect pozitionat prin desurubarea bucsei de la extremitatea oculara, nu am sesizat reflexii interne si nici spectru secundar.
Alte stele duble/multiple observate:
-Delta Cephei, vazuta foarte larg rezolvata si cu contrast puternic de culoare ;
-Theta Aur si Iota Cas ca stele triple.
-La Eta Cas am observat cu mare interes culoarea brun-violeta, foarte ciudata, a companionului si care este datorata faptului ca aceasta stea este o pitica bruna.
-Langa Beta Cas am observat dubla STF 3062/ HR 5 cu o separatie de 1.5'' si care pare sa formeze ''o alta dubla-dubla'' cu STF 3057/ HIP 398 - asemanatoare cu Epsilon 1-2 Lyr ...
Dar nu pentru ocularele HR Planetary 3.2mm care, la grosismentul de 385x obtinut pe Toleascop , nu permit vederea celor doua duble in acelasi camp vizual.
Fiecare stea dubla a fost clar (dar urat) rezolvata, fara inele de difractie vizibile in jurul discurilor Airy ci cu un fel de ''atmosfera'' care asemuia stelele cu niste papadii zbulturate.
Am apreciat turbulenta atmosferica la Pickering 4 , cu scurte perioade ''mai bune'' de Pickering 5.
-Din cauza conditiilor de observatii, din programul de stele subarc am putut observa doar steaua tripla STF 2872 din Cepheu, al carei dubla stransa are separatia de 0.8''.
Uneori, la Sud -Vest de primara dublei HU 217 din vecinatatea lui Theta Aur, se zarea foarte nesigur un companion care insa nu a devenit clar vizibil niciodata in timpul acestei observatii.
-Bine rezolvata s-a vazut steaua tripla 7 Tau /STF 412, al carei dubla stransa are separatia de 0.77''.
Cele doua oculare au oferit imagini identice, in conditiile date s-au comportat la fel.
Ca uneori ''mai putin inseamna mai mult'' a fost dovedit din nou de faptul ca ocularul Lacerta UWA 4mm, la 308x a oferit imagini mult mai estetice decat cele doua oculare HR Planetary 3.2mm la 385x.
 |
| Lacerta UWA 4mm |
Pe 19 Februarie a venit randul ocularului Baader astrometric f=12.5mm ca sa fie testat.
 |
| Ocularul astrometric Baader f=12.5mm |
Acest ocular este dotat cu o scala gradata precisa, iluminata , ca mai jos.
 |
Reticulul complex al ocularului astrometric Baader f=12.5mm
|
Am folosit luneta 45x300mm cu obiectiv provenind (foarte probabil) dintr-o luneta Richtfernrohr produsa de Zeiss pentru Wermacht si folosit de bateriile antiaeriene in WWII.
 |
| Luneta 45x300mm , tubul optic |
 |
Dintr-o asemenea luneta militara provine (cel mai probabil) obiectivul lunetei mele 45x300mm
|
= Folosind Mintaka/Delta Ori , am inceput cu masuratorile pentru determinarea (verificarea) valorii distantei focale a obiectivului.
Am cronometrat trei pasaje ale acestei stele de-a lungul scarii lineare a reticulului ocularului, folosind cronometrul telefonului LG K7. Timpii obtinuti :
4min 34sec
4min 35sec
4min 35sec
Conform instructiunilor Baader, formula pentru calculul focalei este :
F= 82506/ (txcos delta) = 82506/ 275x0.999988059 = 300.025mm
(Calculele le-am efectuat, ''biensur'', ulterior. Aceasta valoare corespunde excelent cu valoarea de 300mm a focalei solare, masurata cu ani in urma.)
- Determinarea valorii unei diviziuni a scalei lineare ''SD'':
SD = 20626/ F = 20265 / 300.025 = 68.74''
- Folosind scala lineara am masurat, in acea seara, diametrul polar al Lunii.
Media aritmetica a sapte pasaje ale discului lunar peste scala lineara = 26.5 SD.
Diametru polar Luna/ 02.20.2021 @ 19 UT = 26.5SD x 68.74'' = 1821.8'' = 30' 21.6''
Stellarium afisa diametrul Lunii la acel moment = 30' 5.3''
Eroarea bruta a lui Mirciulica = + 16.3''
( Precizia aceasta intrece de departe oricare dintre estimarile mele vizuale anterioare ... Party !!!!
🎇🎇🎇🎉🎉💃💃💃
- Cu aceeasi scala lineara intentionez sa determin valori proprii pentru diametrele unor roiuri stelare deschise ( ex. M45), prin masurarea distantelor dintre stele.
Am inceput la M45 prin masurarea distantei dintre stelele Atlas/ 27 Tau - Taygeta/ 19 Tau unde am obtinut valorea = 51.5 SD = 3540'' = 59'.
- Voi folosi ocularul astrometric drept micrometru inelar (Ring Micrometer), aceasta idee imi apartine si este ''motorul'' din spatele achizitionarii acestuia.
Cu titlu de exercitiu/ antrenament/ ''training'', am cronometrat pasajele prin cercul gradat mare exterior pentru stelele Zeta Ori si Sigma Ori :
1. 00:01:11.54
2. 00:03:51.70
3. 00:06:42.82
Dar in instructiunile Baader pentru ocularul astrometric nu este precizat diametrul cercului mare gradat si pe care l-am folosit ca micrometru inelar. Acesta trebuia deci masurat !
- Alte observatii cu luneta 45x300mm din 19 Februarie:
- terminatorul selenar la G= 38x/ ocular zoom 8-24mm la f=8mm
- steaua dubla BUP 49 cu separatia de 175'', rezolvata si care se vedea la un diametru selenar distanta spre S-SE de Luna
- Trapezul lui Orion , sau roiul deschis Theta 1 Ori vazut ca stea tripla la G= 50x dar obiectivul mini-lunetei era deja aburit.
Luni, 22 Februarie am masurat diametrul cercului gradat mare exterior, folosit ca micrometru inelar.
Instrument : luneta 45x300mm, G=24x, ocular astrometric Baader 12.5mm, cronometrul telefonului LG K7, montura pipe azimutala ''Penelopa''.
Prin cronometrarea pasajelor stelei Delta Ori am obtinut timpii :
1. 5min 37sec
2. 5min 35sec
3. 5min 38sec
Raman de efectuat calculele dupa metoda descrisa de Victor Anestin in ''Asteroizi si comete'' ( sursa mea primara cu privire la micrometrul inelar) sau vreuna din metodele recomandate de colegii de forum ATS.
Joi, 24 Februarie am observat asteroidul Vesta , aflat in constelatia Leul.
Instrument : binoclu Fujinon 7x50mm, tinut in mana.
Asteroidul Vesta era vizibil spre Vest de stelele 85 Leo si 88 Leo, formand cu acestea un asterism triunghiular.
Am facut schita si am evaluat luminozitatea asteroidului dupa metoda folosita la stelele variabile.
-Alte observatii : roiul deschis Collinder 65, asterismul ''Siragul de perle'' din roiul Cr 70, roiul Mel 111, Pleiadele , Hyadele, stelele principale ale Ursei Mari, vazute de data aceea drept roiul Mel 285, steaua carbon Y CVn/ ''La Superba'', steaua carbon 119 Tau/ ''Ruby Star'', roiurile M35 si M36 - vizibile, dar foarte slab luminoase.
In lunile Ianuarie- Februarie a.c, in biblioteca mea au intrat publicatiile de mai jos, mentionate in ordinea sosirii.
 |
''Anuarul Meteor 2021'' de Magyar Csillagaszati Egyesulet
''Cadrane solare din judetul Cluj'' de Dan G. Uza
''Timpul Soarelui , calendar 2021'' de Dan G. Uza
''Satelitii artificiali ai Pamantului'' de I. Artemiev
''Contributii la istoria stiintei si tehnicii romanesti
in secolele XV- inceputul secolului XIX'' de C.C. Giurescu
''Ce-i cerul'' de Camille Flammarion
''Calatorie in Univers'' de Mircea Herovanu
|
