Friday, June 18, 2021

Vega / Alfa Lirei / Alpha Lyrae si a patra stea ''debillissima'' din Eps 1-2 Lyrae

 In seara de 16 Iunie am observat steaua Vega la grosismentul G=154x, obtinut cu ocularul Baader Mark III.

Vega la G=154x

Companionul din stanga lui Vega presupun ca este H 5 39 de 9,5mv, cu separatia de 83,7'' , PA= 184 grade,  dupa StelleDoppie.

La dreapta de steaua principala,cred ca am vazut companionul STFB 9 AE , cu separatia de 86,6'', PA=39 grade.

Un telescop mai ''maricel'' , sa zicem Blanco de 4 metri diametru, ar trebui sa vada acolo 18 componente.

Vega , dupa StelleDoppie

Eu, cu micul meu reflector , daca voi reusi sa vad STFB 9 AC si STFB CD voi fi din cale afara de multumit.

In aceeasi seara, la G=385x/ TS Planetary 3,2mm, am reusit sa vad o a patra stea ''debillissima'' in ''Dubla-dubla'' din Lira , adica intre Epsilon 1, dubla nordica si Epsilon 2, dubla sudica.

Am evidentiat aceasta a patra steluta cu culoarea mov.

Marius Pirtac, un experimentat observator al cerului din forumul astronomy.ro, considera ca aceasta a patra stea ''debillissima'' este componenta H a sistemului Epsilon 1-2 Lyrae.

De ce am spus oare despre Marius ca este '' un experimentat observator al cerului'' ?

De prea multe ori, noi romanii, ne punem cenusa in cap, ne vaicarim si ne injosim singuri, fara sa-i bagam in seama pe cei de langa noi care ne dau motive de mandrie : in Mai , anul trecut, acest coleg de forum avea observate un numar de 37 de comete.

Epsilon 1-2 cu 4 (patru) stele ''debillissima'': F, E, G si cea mov, presupusa a fi H
cu luminozitatea masurata intre 13,2mv si 13,9mv





Iata mai jos sursa acestui subiect interesant, al stelelor ''debillissima'' , in cartea ''A Cycle of Celestial Objects'' a lui Admiral William Henry Smyth. Eu m-am inspirat dupa editia revazuta si adaugita a acestei carti de George F. Chambers.

De retinut ca Admiral Smyth numeste de mai multe ori steaua Epsilon 2 drept 5 Lyrae , dupa Flamsteed.

Pagina de titlu : ''A Cycle of Celestial Objects''

Despre sistemul Epsilon 1-2 Lyrae si stelele ''debillissima''
in cartea ''A Cycle of Celestial Objects''

Sunt un fan ''inrait'' al observarii sistemului Epsilon 1-2 Lyrae si al stelelor ''debillissima'' dintre care,  am vazut pentru prima data stelele F si E la 21 Aprilie 2011 cu dobsonianul ''Ratusca cea urata'' cu D= 125mm F/ 6,9.


Tuesday, June 15, 2021

Nova Hercule 2021

 Am observat Nova Hercules 2021 in noaptea de 14/15 Iunie a.c. la ora 0:40 ODV adica 21:40 UTC.

Incercarile de a o vedea cu binoclul Fujinon 7x50mm pus pe parghia binoculara nu au dus la nici un rezultat, nu se vedea nici o stea in apropierea lui FF Aquilae, in pozitia indicata in harta AAVSO pentru acest obiect.





Asa ca am schimbat instrumentul cu dobsonianul 200mm F/6.16.

A trebuit sa studiez temeinic zona pana ce am identificat asterismul trapezoidal in care se gaseste nova.

Am folosit ocularul LV 30mm pentru G= 41x , camp efectiv pe cer de 88 minute de arc.

Am facut desenul de mai jos care nu prezinta nici pe departe toate stelutele vizibile in camp ci doar stelele necesare pentru identificarea Novei Her.

Atat la 41x cat si la 154x, am vazut nova ca fiind de culoare oranj. Culoarea a iesit in evidenta fara efort, de indata ce asterismul de langa FF Aql a intrat in campul vizual.

Am notat stelele astfel :

a = 85

b=96

c=94

Am facut urmatoarele estimari de luminozitate :

a 2 N 8 b

care are ca rezultat o magnitudine de 8,78mv pentru Nova Her, la momentul observatiei.

Cealalta estimare de luminozitate a fost:

a 4 N 6 c

care duce la rezultatul de 8,86 mv.

Tinand cont de lipsa mea de experienta si facand media celor doua estimari, parerea mea este ca nova era de la 8,8mv.


Am cautat in Aladin Lite, in fotografiile DSS2, zona Novei Hercules, in primul rand ca sa ma asigur ca am observat zona corecta. Am identificat in DSS2 asterismele din harta AAVSO si din desenul meu.



Apoi, cautand la coordonatele date de AAVSO si materializate - cu mica aproximatie - de catre reticulul mov, in cliseele DSS2 nu am gasit nici un obiect anterior aparitiei novei.


Actualizare : am reobservat Nova Her 2021 in seara zilei de Miercuri 16 Iunie a.c. la ora 23:40 ODV sau 20:40 UTC , folosind acelasi echipament.

Nova a scazut in stralucire, culoarea oranj nu se mai vedea la 41x  ci abia la 154x.

Am facut o estimare de luminozitate, cu notatiile si magnitudinile AAVSO din desenul de mai sus :

 c 4 N 6 b

care tradus in magnitudini inseamna ca la acel moment am vazut nova ca fiind de 9,6mv.




Saturday, June 12, 2021

Eclipsa de Soare din 10 Iunie 2021

 Am fost norocos si am avut vreme buna Joi 10 Iunie pentru a vedea eclipsa.

Dimineata am participat la Catedrala Veche la liturghia sarbatoarii imparatesti  ''Inaltarea Domnului'', urmata de o slujba de pomenire a eroilor cu ocazia  Zilei Eroilor.

L'Ascension - Gustave Dore

Ajuns acasa, am gasit telescopul aclimatizat la umbra.

L-am echipat pentru observatiile solare care au fost efectuate prin filtru solar Baader si diafragma extra-axiala de 60mm pe dobsonianul 200mm F/6,16.

Dobsonianul 200mm adaptat pentru observatii vizuale prin filtru Baader si ocular Seben 8-24mm

La observatiile vizuale am folosit grosismente intre 51x si 154x , obtinute cu ocularul zoom Seben 8-24mm.

Observatiile fotografice afocale au fost efectuate cu telefonul LG K7 atasat cu adaptor BTC la ocularul Plossl Sirius 25mm.

Telefonul K7,adaptorul BTC si ocularul Plossl 25mm , folosite la foto afocal


 

A fost impresionant sa urmaresc proiectia reliefului selenar pe discul Soarelui, vazut ca o zimtare a limbului selenar in zona de contact, cu o schimbare lenta dar continua a aspectului.

Eclipsa de Soare 10 Iunie 2021, ora 10:37 TU




Eclipsa de Soare 10 Iunie 2021 , ora 10:39 TU

 

Monday, May 31, 2021

Cateva rezultate recente/ Some recent results

                                                                              

                                               

NGC 3945, T200mm, 16 Mai 2021



NGC 3613 , Dobsonian 200mm, 16 Mai 2021



NGC 3610, T200mm, 16 Mai 2021




Scorpio, Antares , 25 Mai 2021

Coroana lunara, 25 Mai 2021
Coroana lunara, 25 Mai 2021

Raft rotativ de oculare pentru montura pipe Penelopa 1,5''

Home-made revolving eyepiece shelf








                                                                 

Sunday, April 25, 2021

O observatie a Novei Cas 2021 alias V1405 Cas

In seara zilei de Miercuri 24 Martie 2021, de la 17:30 la 19:00 UT (aproximativ), m-am ocupat cu ''afacerea Nova Cas''.

Vă spun sincer că a fost mult mai greu de găsit decât era de așteptat.

Colțul curții mele, de unde se putea observa Nova Cas, este inundat de lumină stradală.

Am folosit luneta ''zoth'' 90x600mm în modul ST (adica fara diagonala).

Luneta ''zoth'' 90x600mm

Am găsit asterismul pe care-l numesc ''Fulgerul/Thunderbolt''  la 20x, obținut cu ocularul de 2 "LV 30mm într-un câmp de 3 grade. Folosesc acest asterism pentru a gasi roiul deschis Messier 52 deoarece alerta despre Nova Cas 2021 spunea ca aceasta se vede in imediata apropiere a acestui roi.

Harta de cautare a Novei Cas 2021


Pentru restul observatiei am folosit  ocularul zoom Mark III de la Baader, de 8-24mm, la 75x /8mm intr-un camp de 56 de minute.

Am făcut o estimare de magnitudine a Novei Cas 2021 folosind stelele HIP 115566 HIP (a) și 115691 (b) ca stele de comparatie. Estimarea mea este următoarea:

a 7 Nova Cas 3 b


a = HIP 115566 = 8,95 mv


b = HIP 115691 = 6,6mv


a-b = 8,95 - 6,6 = 2,35mv


2,35 / 10 = 0,235


0,235x7 = 1,645


8,95 - 1,645 = 7,305 mv = Nova Cas 2021

8.9

sau

0,235x3 = 0,705


6,6 + 0,705 = 7,305 mv = Nova Cas 2021 la 24 martie 2021 @ 18:30 UT.

Pe situl AAVSO, rapoartele de observatii ale acestei nove se opresc la 19 Martie.

Asadar nu am putut compara rezultatul meu cu altele pentru a vedea cat de aproape (sau de departe) este estimarea mea fata de cele ale observatorilor cu experienta in domeniul stelelor variabile.

La momentul scrierii celor de mai sus, Stellarium afiseaza valoarea de 8.72mv pentru obiectul V1045Cas alias Nova Cas 2021.


Friday, April 23, 2021

Lista observatiilor 25 Februarie - 21 Aprilie 2021

 Am fost ocupat in ultima vreme si nu am publicat rapoartele de observatii, ultimul prezentat fiind cel de pe 24 Februarie.

Desi observatii astronomice am facut, dupa cum urmeaza:

- Joi 25 Februarie, cu dobsonianul D=200mm

-Vineri 26 Februarie, cu dobsonianul D=200mm

-Sambata 27 Februarie, cu newtonianul D=125mm F/4.5

-Duminica 28 Februarie, cu dobsonianul D=200mm

-Luni  1 Martie , cu dobsonianul D=200mm

-Marti 2 Martie, cu dobsonianul D=200mm

-Miercuri 3 Martie, cu dobsonianul D=200mm

-Sambata 6 Martie, cu dobsonianul D=200mm

-Duminica 7 Martie, cu dobsonianul D=200mm si binoclul Sakura 9x60mm

-Miercuri 24 Martie, cu luneta ''zoth'' 90x600mm si cu dobsonianul D=200mm

-Vineri 26 Martie, cu dobsonianul D=200mm

-Miercuri 31 Martie, cu dobsonianul D=200mm

-Vineri 2 Aprilie, cu dobsonianul D=200mm

-Luni 5 Aprilie, cu dobsonianul D=200mm

-Vineri 9 Aprilie, cu dobsonianul D=200mm

-Sambata 10 Aprilie, cu dobsonianul D=200mm

-Miercuri 21 Aprilie, cu luneta ''zoth'' 60x828mm

La 21 Aprilie, pe un cer foarte mohorat, iluminat de Luna, cu transparenta scazuta din cauza paclei atmosferice, am observat stelele duble din tabelul de mai jos.

La intocmirea tabelului in baza notitelor ,am aflat de pe situl Stelle Doppie ca am ajuns si cu luneta de 60x828mm in apropiere de limita de rezolutie.Steaua Xi Ursa Majoris, numita si Alula australis, are o separatie afisata de 2.16'' iar la rubrica ''Precise separation'' apare valoarea de 2.09''. 

Nu-i rau pentru o luneta de 60mm !

Am folosit exclusiv oculare Plossl:

- ''Sirius'' Plossl 25mm pentru G=33x

-''Sirius''  Plossl 10mm pentru G=83x

-''Celestron'' Plossl pentru G= 138x

Am scris ca ''am ajuns si cu luneta 60x828mm in apropiere de limita de rezolutie'' deoarece cu dobsonianul 125mm F/6.9 am rezolvat stele duble de 0.9'' iar cu cel de 200mm am rezolvat stele duble cu separatia de 0.6''.


Luneta ''zoth'' 60x828mm


Observatiei de Miercuri 21 Aprilie i-am adaugat o nota Deep Sky, sau pe romaneste de cer profund, reusind sa revad roiurile stelare globulare Messier 3 din Cainii de vanatoare, Messier 53 din Coma Berenices si Messier 13 din Hercule. 

Roiul stelar deschis Mel 111 din Coma Berenices are un diametru prea mare pentru a fi cuprins in intregime de ocularul Sirius Plossl 25mm la 33x, asa ca l-am observat pe portiuni.


Stele duble observate la 21 Aprilie 2021 cu luneta ''zoth'' 60x828mm


 




Monday, March 1, 2021

Observatii Ianuarie - Februarie 2021/ p1



Centura lui Venus, 13 Ianuarie 2021 @ 17h 11 min TLR

Inceputul anului 2021 m-a pus la grea incercare.

Pe scurt,  chiar la inceputul lui Ianuarie, am fost bolnav cu covid.

Dar prin mila Domnului am trecut cu bine prin aceasta incercare, slava Tie Dumnezeule !

Si cum anume si-a aratat Domnul mila fata de mine ? 

Ei bine, Domnul lucreaza in viata fiecaruia dintre noi prin oamenii pe care ni-i scoate in cale.Iar pentru mine , acestia au fost medicii si personalul de la Serviciul de ambulanta, de la Serviciul de urgenta al Spitalului Judetean Arad, de la Punctul de triaj de la Laser Systems si de la Spitalul Covid din cartierul Gradiste.

Le sunt recunoscator si le multumesc tuturor pe aceasta cale !

Astronomul amator, imediat dupa iesirea din transea covidului ... 


In seara zilei de 13 Ianuarie, de la fereastra spitalului, am vazut si am fotografiat fenomenul de ''Centura lui Venus'' adica am vazut umbra Pamantului proiectata in atmosfera terestra.

Centura lui Venus, 13 Ianuarie 2021, 17h 19 min TLR

In seara zilei de 28 Ianuarie am observat vizual o foarte frumoasa coroana selenara dubla.
Pana ce am luat aparatul Coolpix S3300 si foto-trepiedul, coroana a pierdut atat din luminozitate si a devenit coroana simpla.

Coroana selenara , 28 Ianuarie a.c.

Coroana selenara in curs de disparitie, 28 Ianuarie a.c.

Sambata  30 Ianuarie, am facut primele mele observatii telescopice din 2021, folosind dobsonianul D=200mm. Scopul observatiei a fost familiarizarea si testarea ocularelor noi : TS Planetary 3.2mm si Baader astrometric 12.5mm ( din punct de vedere optic este un ocular ortoscopic).
Conditiile de observare : cer paclos, maturat periodic de nori Cirrus subtiri.

- Cu ocularul astrometric am observat la G= 98.6x stelele duble Sigma Ori,Lambda Ori, Zeta Ori, Castor.La Zeta Ori , cea mai dificila , companionul se vedea tangent la primara. Folosind Barlow Baader Hyperion 2.25x pentru G= 222x, dublele de mai sus au fost rezolvate si separate dar am concluzionat ca sunt nemasurabile prin ocularul Baader astrometric : separatia prea mica nu permite cronometrarea pasajelor prin micrometrul inelar.

- Cu ocularul TS 3.2mm am observat la G= 385x : Sigma Ori (trei companioni), Zeta Ori ( larg separata), Lambda Ori , STF 450 (de langa Alcyone ,in Pleiade),  Theta Aur ca tripla si 7 Tauri.
7 Tauri a fost separata cu spatiu negru larg, acesta fiind egal cu cel putin diametrul petei de difractie a primarei.

Am incheiat observatia incantat de noile oculare.

 Joi 4 Februarie , am efectuat o scurta sesiune de observatii impreuna cu prietenul meu Armand. Instrumentul utilizat a fost dobsonianul Toleascop D= 200mm F/6.16.

Doi observatori ai cerului ...

Scopul principal al observatiei a fost testarea unor noi oculare HR Planetary.Amandoi am achizitionat recent cate un ocular HR Planetary cu focala f=3.2mm.

Ocularul lui Armand este obtinut de la ''Sky Watcher'' iar al meu de la ''Teleskop Service''.
Destinatia gandita pentru aceste oculare este observarea si rezolvarea la grosismente mari a stelelor duble subarc, deci cu separatia mai mica de o secunda de arc.

SW HR Planetary 3.2mm-dreapta
TS HR Planetary 3.2mm-stanga

Conditiile de observatii au fost adverse, cerul fiind paclos si traversat de nori Cirrus subtiri.

Pentru calibrare, au fost intai observate stele duble/multiple lejere.
Pe imaginea lui Castor, vazut ca stea tripla, au fost cautate urme de aberatie cromatica si reflexii interne.
Daca ochiul a fost suficient de distantat si corect pozitionat prin desurubarea bucsei de la extremitatea oculara, nu am sesizat reflexii interne si nici spectru secundar.
Alte stele duble/multiple observate: 
-Delta Cephei, vazuta foarte larg rezolvata si cu contrast puternic de culoare ; 
-Theta Aur si  Iota Cas ca stele triple.
-La Eta Cas am observat cu mare interes culoarea brun-violeta, foarte ciudata, a companionului si care este datorata faptului ca aceasta stea este o pitica bruna.
-Langa Beta Cas am observat dubla STF 3062/ HR 5 cu o separatie de 1.5'' si care pare sa formeze ''o alta dubla-dubla'' cu STF 3057/ HIP 398 - asemanatoare cu Epsilon 1-2 Lyr ... 
Dar nu pentru ocularele HR Planetary 3.2mm care, la grosismentul de 385x obtinut pe Toleascop , nu permit vederea celor doua duble in acelasi camp vizual.

Fiecare stea dubla a fost clar (dar urat) rezolvata, fara inele de difractie vizibile in jurul discurilor Airy ci cu un fel de ''atmosfera'' care asemuia stelele cu niste papadii zbulturate.
Am apreciat turbulenta atmosferica la Pickering 4 , cu scurte perioade ''mai bune'' de Pickering 5.

-Din cauza conditiilor de observatii, din programul de stele subarc am putut observa doar steaua tripla STF 2872 din Cepheu, al carei dubla stransa are separatia de 0.8''.
Uneori, la Sud -Vest de primara dublei HU 217 din vecinatatea lui Theta Aur, se zarea foarte nesigur un companion care insa nu a devenit clar vizibil niciodata in timpul acestei observatii.
-Bine rezolvata s-a vazut steaua tripla 7 Tau /STF 412, al carei dubla stransa are separatia de 0.77''.

Cele doua oculare au oferit imagini identice, in conditiile date s-au comportat la fel.
Ca uneori ''mai putin inseamna mai mult'' a fost dovedit din nou de faptul ca ocularul Lacerta UWA 4mm, la 308x a oferit imagini mult mai estetice decat cele doua oculare HR Planetary 3.2mm la 385x.

Lacerta UWA 4mm



Pe 19 Februarie a venit randul ocularului Baader astrometric f=12.5mm ca sa fie testat.






Ocularul astrometric Baader f=12.5mm

Acest ocular este dotat cu o scala gradata precisa, iluminata , ca mai jos.

Reticulul complex al ocularului astrometric Baader f=12.5mm

Am folosit luneta 45x300mm cu obiectiv provenind (foarte probabil) dintr-o luneta Richtfernrohr produsa de Zeiss pentru Wermacht si folosit de bateriile antiaeriene in WWII.



Luneta 45x300mm , tubul optic
Dintr-o asemenea luneta militara provine (cel mai probabil) obiectivul lunetei mele 45x300mm





= Folosind Mintaka/Delta Ori , am inceput cu masuratorile pentru determinarea (verificarea) valorii distantei focale a obiectivului.

Am cronometrat trei pasaje ale acestei stele de-a lungul scarii lineare a reticulului ocularului, folosind cronometrul telefonului LG K7. Timpii obtinuti :

4min 34sec
4min 35sec
4min 35sec

Conform instructiunilor Baader, formula pentru calculul focalei este :

F= 82506/ (txcos delta) = 82506/ 275x0.999988059 = 300.025mm

(Calculele le-am efectuat, ''biensur'', ulterior. Aceasta valoare corespunde excelent cu valoarea de 300mm a focalei solare, masurata cu ani in urma.)

- Determinarea valorii unei diviziuni a scalei lineare ''SD'':

SD = 20626/ F = 20265 / 300.025 = 68.74''


- Folosind scala lineara am masurat, in acea seara, diametrul polar al Lunii.
Media aritmetica a sapte pasaje ale discului lunar peste scala lineara = 26.5 SD.

Diametru polar Luna/ 02.20.2021 @ 19 UT = 26.5SD x 68.74'' = 1821.8'' = 30' 21.6''

Stellarium afisa diametrul Lunii la acel moment = 30' 5.3''

Eroarea bruta a lui Mirciulica = + 16.3'' 
( Precizia aceasta intrece de departe oricare dintre estimarile mele vizuale anterioare ... Party !!!! 
                🎇🎇🎇🎉🎉💃💃💃

- Cu aceeasi scala lineara intentionez sa determin valori proprii pentru diametrele unor roiuri stelare deschise ( ex. M45), prin masurarea distantelor dintre stele.
Am inceput la M45 prin masurarea distantei dintre stelele Atlas/ 27 Tau - Taygeta/ 19 Tau unde am obtinut valorea = 51.5 SD = 3540'' = 59'.

- Voi folosi ocularul astrometric drept micrometru inelar (Ring Micrometer), aceasta idee imi apartine si este ''motorul'' din spatele achizitionarii acestuia.
Cu titlu de exercitiu/ antrenament/ ''training'', am cronometrat pasajele prin cercul gradat mare exterior pentru stelele Zeta Ori si Sigma Ori :

1. 00:01:11.54
2. 00:03:51.70
3. 00:06:42.82

Dar in instructiunile Baader pentru ocularul astrometric nu este precizat diametrul cercului mare gradat si pe care l-am folosit ca micrometru inelar. Acesta trebuia deci masurat !

- Alte observatii cu luneta 45x300mm din 19 Februarie:

- terminatorul selenar la G= 38x/ ocular zoom 8-24mm la f=8mm
- steaua dubla BUP 49 cu separatia de 175'', rezolvata si care se vedea la un diametru selenar distanta spre S-SE de Luna
- Trapezul lui Orion , sau roiul deschis Theta 1 Ori vazut ca stea tripla la G= 50x dar obiectivul mini-lunetei era deja aburit.

Luni, 22 Februarie am masurat diametrul cercului gradat mare exterior, folosit ca micrometru inelar.
Instrument : luneta 45x300mm, G=24x, ocular astrometric Baader 12.5mm, cronometrul telefonului LG K7, montura pipe azimutala ''Penelopa''.
Prin cronometrarea pasajelor stelei Delta Ori am obtinut timpii :

1. 5min 37sec
2. 5min 35sec
3. 5min 38sec

Raman de efectuat calculele dupa metoda descrisa de Victor Anestin in ''Asteroizi si comete'' ( sursa mea primara cu privire la micrometrul inelar) sau vreuna din metodele recomandate de colegii de forum ATS.

Joi, 24 Februarie am observat asteroidul Vesta , aflat in constelatia Leul.
Instrument : binoclu Fujinon 7x50mm, tinut in mana.
Asteroidul Vesta era vizibil spre Vest de stelele 85 Leo si 88 Leo, formand cu acestea un asterism triunghiular.
Am facut schita si am evaluat luminozitatea asteroidului dupa metoda folosita la stelele variabile.
-Alte observatii : roiul deschis Collinder 65, asterismul ''Siragul de perle'' din roiul Cr 70, roiul Mel 111, Pleiadele , Hyadele, stelele principale ale Ursei Mari, vazute de data aceea drept roiul Mel 285, steaua carbon Y CVn/ ''La Superba'', steaua carbon 119 Tau/ ''Ruby Star'', roiurile M35 si M36 - vizibile, dar foarte slab luminoase. 

In lunile Ianuarie- Februarie a.c, in biblioteca mea au intrat publicatiile de mai jos, mentionate in ordinea sosirii.

''Anuarul Meteor 2021'' de Magyar Csillagaszati Egyesulet
''Cadrane solare din judetul Cluj'' de Dan G. Uza
''Timpul Soarelui , calendar 2021'' de Dan G. Uza
''Satelitii artificiali ai Pamantului'' de I. Artemiev
''Contributii la istoria stiintei si tehnicii romanesti
in secolele XV- inceputul secolului XIX'' de C.C. Giurescu
''Ce-i cerul'' de Camille Flammarion
''Calatorie in Univers'' de Mircea Herovanu