Observatii Joi 20 Februarie '25

Binoclul Nikon Aculon 10x50mm

Cerul a fost paclos in aceasta seara dar pacla a fost relativ uniform repartizata. Am decis sa fac observatii de stele variabile.

Am observat opt stele variabile: Gam Cas, Alf Ori/ Betelgeus, Eps Aur, Eta Gem/ Propus , Zeta Gem, TV Gem. BU Gem si R Leo. 

Evaluarile de luminozitate au fost efectuate cu ochiul liber pentru Betelgeus si Epsilon Aur iar pentru celelalte stele cu binoclul Nikon Aculon 10x50mm, primit cadou de la Cristian aka CristiB , astronom amator din Austria. Multumesc Cristian !

Datele fotometriei vizuale sunt rezumate in tabelul de mai jos, asa cum le-am raportat la AAVSO unde sunt membru din Mai 2024, cod de observator MPTA. 

Am incarcat aceste evaluari si in baza de date a VCSSZ, sectia de stele variabile  a MCSE, cod de observator MIP,  unde de asemenea sunt membru de cativa ani. Vorbesc despre VCSSZ ca in MCSE sunt membru din ....  ehehehei ... 1994 ! 

Fotometrie vizuala, 20 Februarie 2020

Una dintre stelele variabile pasionante este R Leo. A fost descoperita in 1782 de catre J.A. Koch din Danzig. A fost cea de a cincea stea variabila descoperita. R Leo  este o variabila din clasa Mira, adica o stea giganta rosie a carei luminozitate variaza deoarece, in mod periodic, steaua pulseaza. 

Perioada de variatie a lui R Leo este in medie de 312 zile, cu luminozitatea variind intre magnitudinile 5.8 si 11 V. Ca sa fac o comparatie mai putin astronomica, R Leo pulseaza ca o inima: creste si descreste in diametru. 

Putem sa impingem comparatia un pic mai departe deoarece la unele gigante rosii variabile de acest tip, a fost detectata o asimetrie a pulsatiei, a cresterii si descresterii in diametru. Steaua creste in volum cel mai mult pe directia unui diametru ecuatorial oarecare si mai putin dupa celelalte diametre, luand o forma ovoidala. Desigur, acestea sunt concluzii deduse din masuratori spectroscopice si Doppler, nu din observatii directe.

R Leonis ofera o superba imagine astronomului amator care scaneaza cerul la Vest de Regulus/ Alfa Leo. Culoarea rosiatica a lui R Leo este observabila cu un binoclu dar un mic telescop este mai potrivit.

R Leo a fost prima variabila observata de catre Leslie C. Peltier si a devenit variabila lui preferata. 

In prezent, AAVSO detine 107.508 de observatii ale acestei stele, efectuate de 1898 de observatori din lumea larga. Sunt bucuros ca 19 dintre acele observatii imi apartin. La maxim, R Leo este probabil observabila cu ochiul liber din locatii cu cer negru. In rest, evolutia acestei stele poate fi urmarita cu un binoclu 10x50mm si o luneta de 60mm.

Iata mai jos curba de lumina a stelei R Leonis pentru ultimul ciclu, de la maximul din Martie 2024 pana la cel  din Ianuarie 2025. Observatiile mele sunt evidentiate cu cruciulita sau semnul +. Aceasta curba este intocmita de serverul VCSSZ al MCSE, folosind datele din baza proprie.

R Leo, Feb. 2024 - Feb. 2025

Mai jos este harta intocmita cu ajutorul plotterului VSP de la AAVSO si pe care o folosesc la observarea binoculara a lui R Leo. Steaua mare, luminoasa, reprezentata la mijlocul laturii din stanga a hartii, este Alfa Leo/ Regulus. M-as mira ca cineva sa aiba dificultati in gasirea variabilei R Leo, reprezentata ca un cerculet cu reticul, in centrul hartii. Numerele de langa stele, reprezinta magnitudinea vizuala aparenta V  in sistemul Johnson, cu virgula omisa pentru usurarea calculelor.

Cum se vede in graficul de mai sus, R Leo se gaseste deja pe ramura coboratoare a curbei de variatie a luminozitatii. Pana dincolo de magnitudinea 7.0 - 7.5, pot face evaluarile cu binoclul dupa care va trebui sa folosesc harta ''de adancime'' si telescopul.

Harta pentru fotometrie vizuala cu binoclul a stelei variabile R Leo

In timpul si dupa observatiile de variabile de aseara, am observat, cu acelasi binoclu, si cateva obiecte ale cerului profund :

M34 - Mel 20 - NGC 884+869 - Stock 2 - NGC 663 - Cr 28 - NGC 1528 - M31 - M35 - M44 - M67 - M37 - M36 - M38 - NGC 2264 - NGC 2244 - M50 - M48 - Mel 111 - Cr 70 - Cr 69 - Cr 65.

Am rezolvat trei stelele duble, lejere chiar si pentru un binoclu : Alcor + Mizar ca dubla dar era vizibila si steaua Sidus Ludovicianum; dubla foarte larga Alfa UMa/ Dubhe si dubla 17 Com din roiul stelar deschis Mel 111.

Langa Jupiter am vazut un satelit la Est si altul la Vest dar deja dardaiam de frig. Am mai admirat cateva clipe culoarea roscata a lui Marte si am fugit, cat de repede am putut, la caldurica.