Observatii Marti 8 Decembrie

 Alte tribulatii sub zodia RePIF

Candva in anii '90 am primit de la vechiul meu prieten si  tovaras de observatii Csillag Attila o foarte buna oglinda concava cu diametrul de 72mm si cu distanta focala de 810mm.Oglinda aceasta a fost confectionata din cristal de vitrina de 8mm grosime de catre Attila, fiind una din cele 30 de oglinzi slefuite de el ( daca esti dispus sa-i dai crezare). Eu nu sunt dispus si sunt ferm convins ca numarul total al oglinzilor slefuite de Csillag este o cifra mai degraba apropiata de 40.

Oglinda a fost montata intr-un tub PVC procurat de catre Cristian , un astronom amator aradean, tanar si activ pe vremea aceea, dar care s-a pierdut pe drum. Oglinda secundara a acestui telescop a fost o prisma dintr-un binoclu Zeiss deteriorat, prisma avand cateta de 15mm. Prisma este sustinuta de un brat-consola confectionat dintr-o bucata de electrod de sudura de 4mm diametru.

Montura azimutala simpla, fara miscari fine si trepiedul au dotat luneta mea Kepler D=25mm F/40 cu obiectiv lentila de ochelari +1 D, construita in 1990.

Newtonianul D=72mm F/11 cu oglinda Csillag

Candva , prin 2015 parca, am decis sa inlocuiesc prisma Zeiss cu oglinda plana de la newtonianul ''Optus'' D=76mm F=700mm iar paianjenul sa fie unul antidifractie , de tipul cu brate curbate.

Oglinda secundara plana si paianjenul anti-difractie cu brate curbate

Nu voi intra in detalii ci sar direct la concluzii : nu am fost impresionat de paianjenul cu brate curbate in asa masura incat sa pastrez solutia. Am decis sa readuc telescopul in starea initiala din trei motive :

- asezarea oglinzilor secundare pe un singur brat in consola a fost  practica uzuala timp de secole.

Mai jos vedem schema unui telescop Gregory asa cum a fost descris de catre Thomas Dick in cartea sa ''The Practical Astronomer'' la pagina 293.

Schema telescopului Gregory dupa Thomas Dick

Poate cineva va crede ca este doar o reprezentare schematica ...

Iata atunci detaliul N din fluturasul-reclama comerciala a lui Hearne, primul producator britanic de reflectoare astronomice, activ in secolul XVIII. Detaliul prezinta montura oglinzii secundare a unui newtonian Hearne.

Brat-suport al oglinzii secundare-detaliul N, dupa Hearne 

- al doilea motiv pentru acest RePIF este si el de natura istorica : asa cum arata William Tobin in ''Evolution of Foucault-Secretan Reflecting Telescope'' , J.A.H.H., 19(2), 106-184 (2016) , newtonienele construite de catre Leon Foucault sub marca Secretan - primele reflectoare cu oglinzi din sticla argintata produse in serie incepand din 1858 - aveau o prisma cu reflexie totala in loc de oglinda plana.

Am decis deci sa revin la prisma din dorinta de a experimenta (iar) observatia astronomica cu un asemenea telescop

- ultimul motiv ( si cel mai important ) este de natura sentimental-nostalgica: am dorit sa readuc instrumentul asa cum a fost ''in vremurile de demult''.

In dupa-amiaza de Marti 8 Decembrie am finalizat schimbarea secundarei plane cu prisma Zeiss de 15mm, am centrat prisma cu capacelul si am colimat mini-reflectorul  de 72mm.

Din comoditate, am preferat pentru observatii ocularul zoom 8-24mm care mi-a asigurat grosismente si campuri de la G= 34x/ 71' la f=24mm , pana la G= 101x / 36' la f=8mm.

Pentru cautare am folosit asa numita ''dioptra'' = piesa indoita din platbanda in forma de U si cu doua gauri de vizare,vizibila pe tubul optic.

Acesta este un alt element arhaizant, dioptra a fost folosita la instrumentele astronomice din vremuri imemoriale. 

Dioptra a fost folosita cu siguranta  de catre stramosul nostru Ptolomeu, onoare si vesnica glorie lui !

Observatii :

- Iata-ma asadar sub cerul lui Decembrie, incercand sa fac observatii cu un telescop foarte mic si care inglobeaza in mod deliberat componente arhaizante. ''Oare voi reusi sa vad ceva ?''

- Am efectuat ''calibrarea'' pe Pleiade unde am vazut Alcyone/ STFA 8 cu cei trei companioni B, C si D.

STFA 8 a fost clasificata in 1868 de catre F.G.W. Struve in ''Apendixe Catalogue I''.

Dubla AB este de natura incerta dar AC si AD sunt duble fizice.

- ADS 2755 , o dubla din M 45 , aflata la 20' spre Vest de Alcyone si care a fost si ea rezolvata cu mare usurinta la 34x. Daca aveti un binoclul stabilizat, chiar si acesta reuseste sa rezolve aceasta stea dubla.

Aceasta stea dubla este sugerata ca tinta de catre Sue French in excelenta sa carte ''Celestial Sampler''.

Interogand insa StelleDoppie am aflat ca ADS 2755 este o dubla extrema subarc avand ca primara steaua HD 23479. Steaua HD 23463 , de la Vest de ea, este parte a  dublei BU 456 AC.

HD 23479 si HD 23463 nu sunt legate fizic intre ele. Deci ? 🙏  

-Am rezolvat apoi la 101x steaua multipla Epsilon 1-2 Lyr.

-Rezolvarea dublei Zeta Lyr a fost ''pisofkeik''.

-In roiul deschis Steph 1 am numarat 13 stele si am rezolvat Beta Lyr 

-Ring Nebula/ M57 s-a vazut ca o marunta  pata cetoasa circulara , al carui mijloc parea cumva decolorat cu privire periferica. Nu am avut emotii ca nu voi vedea M57 deoarece stiu ca Antoine Darquier de Pellepoix , unul dintre descoperitorii independenti ai acestei nebuloase planetare, a  descoperit-o in 1779 cu o luneta de 60mm.

Nebuloasa M57 trebuie sa ne fie foarte draga noua, astronomilor amatori.

Amatorul William Huggins a descoperit in 1864 ca M57 este o nebuloasa constituita din gaze nu este un roi nerezolvat de stele.

Steaua centrala a lui M57 a fost descoperita de catre amatorul german Friedrich von Hahn cu un reflector herschelian de 48cm si confirmata fotografic de catre amatorul maghiar Eugen von Gothard cu un reflector de 25cm.

-STF 2740-STF 2474 ''Cealalta dubla-dubla'' din Lyra a fost rezolvata cu brio la 34x, la fel si celebra dubla optica Albireo/ Beta Cyg pentru care tot astept sa apara primul prostanac din Romania care o va numi din snobism romglez ''Alberio''. 👇

- Ei bine, la acel moment am ajuns la un test dificil, aveam emotii ca T 72mm il va bucta.

Intre Gamma Lyr si Beta Cyg se gaseste roiul stelar sferic M56. Datorita luminozitatii reduse, este prea putin popular printre astronomii amatori, fiind si destul de greu de gasit pe cerul poluat de oras.

De aceea M56 nici nu are vreun supranume sforaitor.

Dar Mirciulica are un truc pentru gasirea acestui roi si despre care voi povesti alta data.

Ca trucul functioneaza a dovedit-o si aseara cand l-am gasit si vazut pe M56 cu vedere directa la un grosisment undeva pe la 80x-90x.

- Roiul Dublu din Perseu, Asociatia Per OB-3/ Alpha Persei Assoc, Stock 2/Muscle Man Cluster = ✌ 

-In Cassiopeia am rezolvat cu usurinta Alpha Cas/ H 5 18 , Eta Cas/ STF 60 si am reusit (dupa niscaiva lupte seculare)  sa rezolv Iota Cas ca tripla la 101x

-In ''Turnul de racire/ M29'' am numar cele sase stele canonice la 34x si zece stele la 101x.

In M39, un roi deschis rarefiat, nu am mai stat sa numar stelele deoarece acesta este frumusel si prezinta stele rezolvate chiar si in binocluri.

- Dar vremea trece repede si mi-am amintit ca Dragonul / Draco se pregateste sa apuna.

Dubla Nu Dra/ STFA 35 a fost usor de gasit si a fost bine rezolvata de ''instrumentul-asistent'' care aseara a fost luneta olandeza 3.8x50mm.

Arrakis/ Mu Dra / STF 2130 cu separatia de 2.6'' si 17 Dra/ STF 2078 cu separatia de 3.3'', au fost mult mai greu de gasit   deoarece a trebuit sa observ ''contre-jour'' cu porcaria de bec stradal.

Pana la urma le-am dibuit si le-am rezolvat si separat , pe Mu Dra ca dubla iar 17 Dra ca tripla.

- ''Mai piticot - m-am adresat eu micului reflector - pana aici te-ai descurcat onorabil.Acum insa vei trece prin proba de foc !''

Zis si facut , tintesc dioptria spre Zeta Tau.

In ocularul zoom, la 34x, spre Vest de Zeta Tau se vad doar doua stele luminoase , una de 6.4mv si una de 7mv. Cautam steaua care inchide un unghi drept cu linia imaginara de la Zeta Tau spre Aldebaran.

Daca gasim aceasta stea, atunci observarea nebuloasei Messier 1 este ''in buzunarul nostru''.

Steaua-far cautata, vizibila la 34x in acelasi camp cu Zeta, este  dubla STF 742 cu separatia de 4.16''.

Marim grosismetul doar pentru a confirma ca am centrat telescopul pe aceasta stea dubla.

(Si sa si observam aceasta dubla frumusica !)

Apoi revenind la 34x, cotrobaiti cu vederea in campul vizual : daca STF 742 este in camp, atunci acolo este si nebuloasa Messier.

Harta pentru gasirea nebuloasei Messier 1

Aseara, la 34x, M1 abia ''se simtea'' cu privire periferica.

Am marit grosismentul undeva la 60x si atunci, nebuloasa s-a vazut extrem de slab (dar s-a vazut) si cu privire directa.Imi amintesc cu certitudine ca STF 742 si doua stelute formau un segment de dreapta care conducea la M1,am notat stelutele cu ''a'' si ''b'' pe schita electronica de mai jos. 

Nebuloasa Messier 1 in newtonianul T 72mm F/11

- Extrem de incantat de acest succes , am observat roiurile Messier din Auriga : M36,M37 si M38.

In fiecare dintre aceste roiuri am vazut si stele rezolvate ,alaturi de ceata lumonoasa la 101x.

- Nu as merita gloriosul (???... domnu' ati baut ceva ???) titlu de astronom amator si dreptul de a-mi irosi timpul, energia si uneori banutii cu aventuri astronomice daca nu as vizita nebuloasa M42-M43 si roiul NGC 1981.

Am rezolvat Sigma Ori si Lambda Ori ca stele triple iar in Trapezium am vazut patru stele.

- M35 in Gemenii a fost destul de sters din cauza altitudinii mici iar la Castor nu s-a vazut al doilea companion.

- O imagine deloc stiintifica dar emotionant de frumoasa a fost cea a lui Mizar-Alcor-Sidera Ludovicea vazute peste cornisa casei de peste drum. Turbulenta atmosferica facea ca aceste stele sa sclipeasca rapid si cu culori foarte vii din intreg spectrul vizibil.

Intrebarea ''Oare voi reusi sa vad ceva ?'' a fost retorica.

Problema astronomului amator urban este cea a poluarii luminoase care-l impiedica sa gaseasca obiectele DSO.

Daca amatorul isi pune la punct o tehnica performanta de cautare a obiectelor, va constata ca orice instrument decent optic si stabil mecanic, dotat cu accesorii bune (nu neaparat scumpe), il vor ajuta sa vada obiecte DSO.

Fara indoiala, un instrument mai mare, dotat cu accesorii scumpe, va prezenta mai multe si mai bine obiectele DSO ... daca acea dotare va fi aliniata pe directia corecta, a obiectului cautat.

Daca nu ... nu, indiferent de cota la bursa a echipamentului.

Note : 

1)In cursul acestei observatii nu am folosit harti sau atlase.

Exceptie a facut clarificare directiei in care a trebuit sa caut stelele Mu Dra si 17 Dra in raport cu Nu Dra. Am lamurit acest lucru cu Atlasul Taki. 

2)Luneta olandeza 3.8x50mm a rezolvat la limita 17 Dra.

3)Am avut impresia ca langa Sigma Ori am vazut cu luneta olandeza 3.8x o steluta foarte apropiata, spre Est. Nu am consemnat in raport deoarece este neconfirmata, poate fi un artefact instrumental; urmeaza sa reiau observatia cu luneta pusa pe trepied.