Ion Rosetti Bălănescu - pionier al observatiilor Deep Sky

 

Ziarul Stiintelor Populare si al Calatoriilor, Anul 15, nr. 18, 5 Mai 1915, pag. 275 - 276

prin (arcanum.com)

Notă: în acest articol, Ion Rosetti Bălănescu descrie observaţiile pe care le-a efectuat asupra galaxiilor din constelatiile Virgo şi Coma Berenices in data de 16/17 Martie 1915. Atrag atentia ca în Romania anului 1915, încă se folosea calendarul iulian/ stil vechi. Observaţiile au fost efectuate cu o lunetă cu apertura D= 135mm. Ipoteza mea este că aceasta era luneta de 135mm ( cinci ţoli francezi) F/9 care a aparţinut lui Wolfgang Pauly, primul descoperitor de comete din Romania.

In preambul, Rosetti Bălănescu face o foarte reuşită apologie a observaţiilor practice ale astronomilor amatori. Aminteşte cu acest prilej că primul său instrument a fost luneta Merz D=54mm, cunoscută şi sub denumirea de ''Schulefernrohre'' adica ''luneta scolară''. Victor Anestin a avut si el o asemenea lunetă despre care a scris mereu numai în termeni laudativi.

De asemenea remarcăm îndemnul lui Rosetti Bălănescu pentru formarea unei asociaţii de observatori de stele variabile. O asemenea asociaţie a fost formată cam la zece ani dupa acest articol si s-a numit Asociaţia Observatorilor Romani despre care stim că a publicat un buletin, a avut ''staţiune'' în Galati si l-a avut ca membru pe Călin Popovici. 

Meritul principal al lui Ion Rosetti Bălănescu stă însă în observaţiile sale de galaxii. Vă invit să priviţi cu atenţie desenul său de mai jos. Gruparea de galaxii care porneşte de la M84 -M86 spre E - NE nu este altceva decat celebrul Lanţ al lui Markarian ! Iar înafara Lantului Markarian el a reuşit sa observe si obiecte foarte dificile precum M98, galaxie care pune la incercare şi amatorii zilelor noastre.

In lume, Societe Astronomique de France avea să înceapă revizuirea Catalogului Messier în Noiembrie 1917. Aceea a fost una dintre primele campanii Deep Sky, pe plan mondial, in lumea amatorilor. 

Iar observaţiile cerului profund ale lui Copeland, şi apoi ale lui Walter Scott Houston, fondatorii miscarii Deep Sky, erau pierdute in ceata viitorului postbelic.

Iata de ce eu cred că, prin aceste observaţii, Ion Rosetti Bălănescu se dovedeste a fi un pionier al observaţiilor Deep Sky. Să ne amintim de el cu respect si să urmăm exemplul acestui frate mai mare demult plecat la stele ! Observo Ergo Sum !

Convorbiri astronomice: 

Observaţii ale nebuloasele din contelatiile Virgo şi Coma Berenices

Sunt din nefericire puţini la număr cei care se ocupă cu dezlegarea problemelor ştiinţifice, şi mai puţini cei care se ocupă cu astronomia.

Mulţi însă, fără să ştie ce este această ştiinţă, sunt descurajaţi de perspectiva începutului. Pentru aceştia, uşa templului Uraniei este o intrare spinoasă, spre care nu pot păşi decât foarte puţini iniţiaţi. Ei sunt speriaţi de opinia generală, foarte răspândită, care spune că astronomia este o ştiinţă la care nu poate râvni toată lumea, pe de o parte din cauza speculaţiunilor de înaltă matematică ce-i stau la bază iar pe de alta din cauza scumpetei instrumentelor pe care le necesită; această regretabilă părere are ca rezultat a limitarea cercului celor cari se ocupă cu astronomia la un număr foarte restrâns de învăţaţi, cu cunoştinţe desăvârşite în matematică, având la dispoziţia lor instrumentele monstre din observatoare.

Cei cari cred aceasta nu ştiu ce întindere a luat astronomia în zilele noastre şi nu-şi dau seama de marele număr al amatorilor astronomi care studiază fără preget cerul în fiecare seară senină. Ei nu-şi închipuie rolul însemnat pe care l-a dobândit în ultimul timp partea descriptivă a astronomiei. In această ramură, este inutil să fii un învăţat cu diplome de la facultatea de ştiinţe, sunt inutile telescoapele uriaşe şi instrumentele complicate ale observatoarelor. Astfel înţeleasă, astronomia devine o ştiinţă nu numai uşoară, dar cât se poate de plăcută, de atrăgătoare. Oricine, cu ajutorul celui mai mic instrument - un binoclu de teatru, spre exemplu - va putea să intre până adânc in tainele Cerului iar observaţiile sale - cu condiţie să fie făcute cu puţină răbdare şi sistematizare - vor putea avea consecinţe foarte însemnate.

Evident că noi, amatori fără pretenţii şi diletanţi ai lunetei, nu putem râvni a descoperi fenomene cari să revoluţioneze lumea ştiinţifică şi chiar cea profană. Această sarcină o lăsăm astronomilor de profesie care în tihna cupolelor sunt în măsură s-o facă. Dar materialul adunat de noi, fiind apoi selecţionat  şi filtrat, poate da la iveală felurite consecinţe cu privire la adevărul ştiinţific, încă nelămurite pe deplin. Vedeţi ce însemnată ar fi o grupare de 10—12 astronomi-amatori, care ar studia câteva stele variabile cu simple binocluri, sau anumite regiuni ale Cerului, unde foarte bine se poate ivi vreo cometă.

Dar afară de aceste rezultate reale, astronomia rezervă plăceri personale nemăsurate. Nu mai vorbesc de impresia adâncă pe care o face o noapte tăcută şi sclipitoare asupra oricui. Contemplarea cerului înstelat şi strălucitor este tot ce poate fi mai măreţ, este o senzaţie care te cotropeşte vrând- nevrând, pe nesimţite, tocmai din cauza necunoscutului care se degajă din întunericul sclipitor al bolţii cereşti. Cu toate schimbările încercate de speţa umană de la timpul când omul era păstor în Chaldea şi până astăzi, eră de mişcare febrilă şi de progres continuu, individul reacţionează în acelaş mod, pus fiind în prezenţa infinitului înstelat Dar mult mai subtilă este emoţia amatorului astronom, descoperind unul câte unul toate secretele cerului şi constatând că haosul de care era înainte înconjurat, se ordonează sistematic şi că întunericul se luminează din toate părţile. Unde, înainte vreme, nu vedeai decât stele preserate pe boltă fără nici un rost vei recunoaşte imediat configuraţiuni izbitoare între ele, acele forme ale constelaţiilor, care, fără de voie, ni se par a fi nişte misterioase legături ce unesc stelele în grupuri. Vei face cunoştinţă cu lucruri nebănuite încă prin luneta care, îndreptată asupra Soarelui, îţi va arăta petele sale. Marginea Lunii se va prezenta găunoşită de cratere colosale, planeta Venus îşi va înfăţişa, rând pe rând, secera ori discul; Saturn ne va minuna prim apariţia neaşteptată a inelelor sale. Unele stele, supuse puterii măritoare a instrumentelor se vor dedubla în două pietre preţioase de culori diferite şi, în sfârşit, în câmpul lunetei, vor apare din când în când corpuri cereşti nebănuite încă … nebuloasele. Căutarea lor pe bolta cerească este pasionantă pentru un astronom amator însufleţit cat de puţin de focul sacru. Această cercetare este foarte mult înlesnită astăzi de atlasele excelente ce le avem la dispoziţie precum şi de cataloagele de nebuloase. Nu ne putem da seama cât de numeroase sunt nebuloasele pe cer. Nu este locul să explic ce este o nebuloasă; probabil că toţi cititori sunt fixaţi asupra acestui subiect, care a mai fost tratat în revistă. Atrag însă atenţia că instrumentele mici pot aduce deplină satisfacţie astromomilor-amatori pentru căutarea nebuloaselor.

Timp de trei ani, eu nu m-am servit decât de excelenta lunetă de 54 mm Merz. Sunt unele locuri, pe bolta cerească, care sunt literalmente ticsite de nebuloase. Aşa sunt constelaţiurile Fecioarei, Vulturului, Părul Berenicei.

In seara de 16 spre 17 Martie din acest an, am îndreptat luneta de 135mm (instrument extrem de luminos) asupra câmpului cuprins între steaua Rho din Fecioara şi steaua 6 din Părul Berenicei. Regiunea aceasta este un adevărat furnicar de nebuloase. Dacă vă uitaţi pe o hartă, veţi vedea că regiunea de care vorbesc, este relativ mică. Cu toate acestea, în timp de un ceas şi 40 minute, am găsit aci 23 de nebuloase, unele, ce-i drept, foarte slabe. Dau aci o schiţă a acestui câmp, recomandând călduros cititorilor, cari dispun de o lunetă să o îndrepte spre acest câmp. Nu uitaţi, catalogul de nebuloase al lui W. Herschel conţine 8 clase. Simbolul este H. Aşa, de exemplu, H. 1. 36 însemnează nebuloasa No. 36 din prima clasă a catalogului Herschel. Dacă găsiţi iniţialele N. G. C. urmate de o cifră este vorba de New General Catalogue al lui Dreyer. Un M urmat de o cifră este simbolul Catalogului Messier, unul dintre primii astronomi care au studiat nebuloasele.

 

Ioan Rosetti Bălănescu.