Noutati

 Vineri 28 August 2026, ASTRO-SHOW in Arad, la Atrium Mall, cu Catalin Beldea,  de la ora 19:00 ODV. Cu participarea Astroclubului Galaxis Arad !

Tot Vineri 28 August si tot de la ora 19:00, astronomii amatori de la Astroclubul Targu-Mures organizeaza la Plaza Mall din orasul lor un eveniment pentru promovarea Astronomiei.

Se vor efectua observatii cu telescoape moderne dar si expuneri si demonstratii cu si despre lunetele simplet, similare celor din secolul XVII. 

A aparut in spatiul public o imagine cu parintele Arsenie Boca, avand in mana o veche luneta terestra, fotografiat la iesirea din biserica, la parastasul lui Nechifor si Aglaia Crainic.

Parintele Arsenie Boca a fost canonizat in Iulie 2024 si este unul dintre sfintii venerati ai bisericii ortodoxe romane drept ''Sfantul cuvios marturisitor Arsenie de la Prislop''. 

Inainte insa de canonizarea oficiala, sub numele de ''Parintele Arsenie Boca'', el a fost venerat de multimea mare a credinciosilor ortodocsi romani ca ''Sfant al Ardealului''. 

In veci pomenire tie Sfinte Arsenie, roaga-te pentru noi si ne ocroteste !

Si aceeasi imagine, prelucrata electronic. 

Surse:

https://click.ro/actualitate/national/imagine-controversata-cu-parintele-arsenie-boca-133631.html

https://encrypted-tbn0.gstatic.com/images?q=tbn:ANd9GcRPhqsfNq1kybvzKqd71t_0mOzSUaP1FylaiwrYIQklMpKG8RSiKDCFtaCG&s=10  

''American Association of Variable Star Observers'' lanseaza la 1 Septembrie noul lor site. 

Succes ! Promit sa-l folosesc cu harnicie !

Ioan Rosetti Bălănescu - pionier al observatiilor Deep Sky

 

Ziarul Stiintelor Populare si al Calatoriilor, Anul 15, nr. 18, 5 Mai 1915, pag. 275 - 276

prin (arcanum.com)

Notă: în acest articol, Ioan Rosetti Bălănescu descrie observaţiile pe care le-a efectuat asupra galaxiilor din constelatiile Virgo şi Coma Berenices in data de 16/17 Martie 1915. Atrag atentia ca în Romania anului 1915, încă se folosea calendarul iulian/ stil vechi. Observaţiile au fost efectuate cu o lunetă cu apertura D= 135mm. Ipoteza mea este că aceasta era luneta de 135mm ( cinci ţoli francezi) F/9 care a aparţinut lui Wolfgang Pauly, primul descoperitor de comete din Romania.

In preambul, Rosetti Bălănescu face o foarte reuşită apologie a observaţiilor practice ale astronomilor amatori. Aminteşte cu acest prilej că primul său instrument a fost luneta Merz D=54mm, cunoscută şi sub denumirea de ''Schulefernrohre'' adica ''luneta scolară''. Victor Anestin a avut si el o asemenea lunetă despre care a scris mereu numai în termeni laudativi.

De asemenea remarcăm îndemnul lui Rosetti Bălănescu pentru formarea unei asociaţii de observatori de stele variabile. O asemenea asociaţie a fost formată cam la zece ani dupa acest articol si s-a numit Asociaţia Observatorilor Romani despre care stim că a publicat un buletin, a avut ''staţiune'' în Galati si l-a avut ca membru pe Călin Popovici. 

Meritul principal al lui Ioan Rosetti Bălănescu stă însă în observaţiile sale de galaxii. Vă invit să priviţi cu atenţie desenul său de mai jos. Gruparea de galaxii care porneşte de la M84 -M86 spre E - NE nu este altceva decat celebrul Lanţ al lui Markarian ! Iar înafara Lantului Markarian el a reuşit sa observe si obiecte foarte dificile precum M98, galaxie care pune la incercare şi amatorii zilelor noastre.

In lume, Societe Astronomique de France avea să înceapă revizuirea Catalogului Messier în Noiembrie 1917. Aceea a fost una dintre primele campanii Deep Sky, pe plan mondial, in lumea amatorilor. 

Iar observaţiile cerului profund ale lui Copeland, şi apoi ale lui Walter Scott Houston, fondatorii miscarii Deep Sky, erau pierdute in ceata viitorului postbelic.

Iata de ce eu cred că, prin aceste observaţii, Ioan Rosetti Bălănescu se dovedeste a fi un pionier al observaţiilor Deep Sky. Să ne amintim de el cu respect si să urmăm exemplul acestui frate mai mare demult plecat la stele ! Observo Ergo Sum !

Convorbiri astronomice: 

Observaţii ale nebuloasele din contelatiile Virgo şi Coma Berenices

Sunt din nefericire puţini la număr cei care se ocupă cu dezlegarea problemelor ştiinţifice, şi mai puţini cei care se ocupă cu astronomia.

Mulţi însă, fără să ştie ce este această ştiinţă, sunt descurajaţi de perspectiva începutului. Pentru aceştia, uşa templului Uraniei este o intrare spinoasă, spre care nu pot păşi decât foarte puţini iniţiaţi. Ei sunt speriaţi de opinia generală, foarte răspândită, care spune că astronomia este o ştiinţă la care nu poate râvni toată lumea, pe de o parte din cauza speculaţiunilor de înaltă matematică ce-i stau la bază iar pe de alta din cauza scumpetei instrumentelor pe care le necesită; această regretabilă părere are ca rezultat a limitarea cercului celor cari se ocupă cu astronomia la un număr foarte restrâns de învăţaţi, cu cunoştinţe desăvârşite în matematică, având la dispoziţia lor instrumentele monstre din observatoare.

Cei cari cred aceasta nu ştiu ce întindere a luat astronomia în zilele noastre şi nu-şi dau seama de marele număr al amatorilor astronomi care studiază fără preget cerul în fiecare seară senină. Ei nu-şi închipuie rolul însemnat pe care l-a dobândit în ultimul timp partea descriptivă a astronomiei. In această ramură, este inutil să fii un învăţat cu diplome de la facultatea de ştiinţe, sunt inutile telescoapele uriaşe şi instrumentele complicate ale observatoarelor. Astfel înţeleasă, astronomia devine o ştiinţă nu numai uşoară, dar cât se poate de plăcută, de atrăgătoare. Oricine, cu ajutorul celui mai mic instrument - un binoclu de teatru, spre exemplu - va putea să intre până adânc in tainele Cerului iar observaţiile sale - cu condiţie să fie făcute cu puţină răbdare şi sistematizare - vor putea avea consecinţe foarte însemnate.

Evident că noi, amatori fără pretenţii şi diletanţi ai lunetei, nu putem râvni a descoperi fenomene cari să revoluţioneze lumea ştiinţifică şi chiar cea profană. Această sarcină o lăsăm astronomilor de profesie care în tihna cupolelor sunt în măsură s-o facă. Dar materialul adunat de noi, fiind apoi selecţionat  şi filtrat, poate da la iveală felurite consecinţe cu privire la adevărul ştiinţific, încă nelămurite pe deplin. Vedeţi ce însemnată ar fi o grupare de 10—12 astronomi-amatori, care ar studia câteva stele variabile cu simple binocluri, sau anumite regiuni ale Cerului, unde foarte bine se poate ivi vreo cometă.

Dar afară de aceste rezultate reale, astronomia rezervă plăceri personale nemăsurate. Nu mai vorbesc de impresia adâncă pe care o face o noapte tăcută şi sclipitoare asupra oricui. Contemplarea cerului înstelat şi strălucitor este tot ce poate fi mai măreţ, este o senzaţie care te cotropeşte vrând- nevrând, pe nesimţite, tocmai din cauza necunoscutului care se degajă din întunericul sclipitor al bolţii cereşti. Cu toate schimbările încercate de speţa umană de la timpul când omul era păstor în Chaldea şi până astăzi, eră de mişcare febrilă şi de progres continuu, individul reacţionează în acelaş mod, pus fiind în prezenţa infinitului înstelat Dar mult mai subtilă este emoţia amatorului astronom, descoperind unul câte unul toate secretele cerului şi constatând că haosul de care era înainte înconjurat, se ordonează sistematic şi că întunericul se luminează din toate părţile. Unde, înainte vreme, nu vedeai decât stele preserate pe boltă fără nici un rost vei recunoaşte imediat configuraţiuni izbitoare între ele, acele forme ale constelaţiilor, care, fără de voie, ni se par a fi nişte misterioase legături ce unesc stelele în grupuri. Vei face cunoştinţă cu lucruri nebănuite încă prin luneta care, îndreptată asupra Soarelui, îţi va arăta petele sale. Marginea Lunii se va prezenta găunoşită de cratere colosale, planeta Venus îşi va înfăţişa, rând pe rând, secera ori discul; Saturn ne va minuna prim apariţia neaşteptată a inelelor sale. Unele stele, supuse puterii măritoare a instrumentelor se vor dedubla în două pietre preţioase de culori diferite şi, în sfârşit, în câmpul lunetei, vor apare din când în când corpuri cereşti nebănuite încă … nebuloasele. Căutarea lor pe bolta cerească este pasionantă pentru un astronom amator însufleţit cat de puţin de focul sacru. Această cercetare este foarte mult înlesnită astăzi de atlasele excelente ce le avem la dispoziţie precum şi de cataloagele de nebuloase. Nu ne putem da seama cât de numeroase sunt nebuloasele pe cer. Nu este locul să explic ce este o nebuloasă; probabil că toţi cititori sunt fixaţi asupra acestui subiect, care a mai fost tratat în revistă. Atrag însă atenţia că instrumentele mici pot aduce deplină satisfacţie astromomilor-amatori pentru căutarea nebuloaselor.

Timp de trei ani, eu nu m-am servit decât de excelenta lunetă de 54 mm Merz. Sunt unele locuri, pe bolta cerească, care sunt literalmente ticsite de nebuloase. Aşa sunt constelaţiurile Fecioarei, Vulturului, Părul Berenicei.

In seara de 16 spre 17 Martie din acest an, am îndreptat luneta de 135mm (instrument extrem de luminos) asupra câmpului cuprins între steaua Rho din Fecioara şi steaua 6 din Părul Berenicei. Regiunea aceasta este un adevărat furnicar de nebuloase. Dacă vă uitaţi pe o hartă, veţi vedea că regiunea de care vorbesc, este relativ mică. Cu toate acestea, în timp de un ceas şi 40 minute, am găsit aci 23 de nebuloase, unele, ce-i drept, foarte slabe. Dau aci o schiţă a acestui câmp, recomandând călduros cititorilor, cari dispun de o lunetă să o îndrepte spre acest câmp. Nu uitaţi, catalogul de nebuloase al lui W. Herschel conţine 8 clase. Simbolul este H. Aşa, de exemplu, H. 1. 36 însemnează nebuloasa No. 36 din prima clasă a catalogului Herschel. Dacă găsiţi iniţialele N. G. C. urmate de o cifră este vorba de New General Catalogue al lui Dreyer. Un M urmat de o cifră este simbolul Catalogului Messier, unul dintre primii astronomi care au studiat nebuloasele.

 

Ioan Rosetti Bălănescu.

Sprintul Messier , Sambata 14 Martie 2026

Asociatia ''astROmania'' a organizat in aceasta primavara un Maraton Messier. A trebuit sa fac observatii de acasa, din Arad. De la bun inceput mi-a fost clar ca nu voi putea derula intregul maraton, nici daca ar fi fost seeing optim.

https://astromania.org/maratonul-messier-2026/

Locatia din care am observat Sprintul Messier a fost curtea mea din Arad, cea napastuita de poluare luminoasa si obturata in toate directiile posibile de cladiri cu un etaj dar si de pomi. 

Instrumentul folosit a fost dobsonianul Skywarcher Classic 250P , supra numit ‘’Grond’’ D=250mm F/4.8. Ocularele folosite: LV 30mm pentru 40x ( camp 90') si Baader zoom Mark III 8-24mm pentru plaja continua de la 50x/ 58’ la 150x/ 27’.

Cerul a fost mizerabil din punct de vedere al transparentei. Ceea ce a influentat negativ rezultatele, au fost obiecte care, pur si simplu, nu s-au vazut. In plus, a intervenit "ceva'' si am inceput tarziu.

Sumar : am inceput la ora 21:30 TLR si am incheiat la ora 1:00, cand praful saharian a devenit intolerabil, cu o pauza de 10 minute pe parcurs. 

In total am observat 44 dintre cele 109 obiecte Messier posibile in lista prezentata de ''astROmania''. Asadar am gasit si observat fiecare obiect in patru minute si jumatate. Cele invizibile nu au fost luate in calcul. 

Daca voi avea vreodata conditiile potrivite, voi putea derula, cu sanse reale de succes, intregul Maraton Messier. Asta imi da speranta si motivatie pentru viitor !

Lista detaliata a obiectelor observate la acest Sprint Messier, parte a Maratonului Messier al asociatiei ''astROmania'' 14 Martie 2026:

M45, M42, M43, M78, M103, M41, M34, M1, M35, M38, M36, M37, M44, M67, M48, M50, M47, M46, M104, M105, M95, M96, M65, M66, M99, M100, M85, M49, M61, M64, M59, M60, M58, M89, M87, M84, M86, M53, M3, M51, M94, M63, M101, M109.

Note :

- M110, M97, M89 si M98 au fost invizibile in conditiile descrise

- concomitent cu obiectele Messier au fost observate si obiectele incluse in ele sau aflate in imediata vecinatate a lor. De pilda: steaua variabila Niu Ori din M43, roiul NGC 2158 de langa M35, NGC 5195 - galaxia companion a lui M51, NGC 1907 de langa M38, NGC 3384 - companioana lui M105 etc. 

Nu detaliez, lista ar fi prea lunga.

- M101 si M109 au fost observabile numai cu vederea periferica.

Les etoiles et les curiosites du ciel

 

 

''Astronomie populaire'', editia 1922, pagina de titlu, la stanga
''Les etoiles et les curiosites du ciel'', editia 1882, pagina de titlu, la dreapta

Incep cu urarea de   An Nou Fericit , tuturor astronomilor si tuturor celor dragi noua !

Pe 28 Octombrie 2024, am scris pe forumul astronomy.ro, intr-o discutie despre Camille Flammarion si a sa carte ''Astronomie populaire'' :

''... Flammarion avea o parere foarte buna despre luneta Secretan D= 110mm care se bucura de notorietatea de a fi fost telescopul sau preferat si ca prototipul, cu apertura initiala de 108mm ( patru toli francezi) a apartinut Imparatului Napoleon. Presupun ca al III-lea.
Sincer va spun ca as fi in cerul al noualea sa am o asemenea luneta. Sau macar sa observ o seara cu ea. Cu Atlasul Dien si cu ''Les etoiles et les curiosites du ciel'' pe masa ...''

 Una dintre dorintele de mai sus s-a implinit.  Romanul, cand are noroc, spune: ''Mi-a pus Dumnezeu mana-n cap'' ! Asta am putut sa spun si eu, ieri, Vineri 9 Ianuarie. Dar de ce, oare ?

Sa luam pe rand afirmatiile subliniate in citatul de mai sus.

1) Luneta Secretan D= 110mm, a fost conceputa de firma Lerebours, devenita ulterior Secretan. In timp, dupa trecerea la sistemul metric, luneta a fost construita cu o apertura rotunjita la 110mm.

Luneta Secretan D= 108mm este notabila din mai multe puncte de vedere. 

Intai, sa spunem ca prototipul, cu o apertura de patru toli francezi (108mm = 4x27mm) a apartinut Imparatului Napoleon al III-lea. 

Apoi, prima luneta a lui Camille Flammarion, foarte mult apreciata, a fost o asemenea luneta Secretan de 108mm, dupa cum vedem chiar intr-una din cataloagele firmei.

Mda ... deoarece am vecini rai si care nu ma lasa sa cumpar lunete care au apartinut imparatilor si scriitorilor celebri, nu de luneta Secretan este vorba.

Luneta Secretan D= 108mm, foarte apreciata de catre Flammarion

2) ''Atlas celeste ...'' de Charle Dien, editia III-a, din 1877, revazuta si adaugita de catre C. Flammarion, este disponibila la linkul de mai jos. 

                                                             Charle Dien - Atlas celeste

Nu am atlasul Dien. Acesta are proprietatea interesanta ca a fost folosit de catre Victor Daimaca in vanatoarea sa de comete. Tiparirea atlasului Dien ar fi usor de rezolvat. Totusi, trebui sa spun nu. Constelatiile din atlas sunt delimitate in maniera confuza, de dinainte de reformarea lor de catre belgianul Eugene Delporte in 1930. Dar nu aceasta este piedica cea mai mare in utilizarea acestui atlas ci calitatea foarte slaba a scanarii.

3) Al treilea obiect al dorintei mele, citata mai sus, a fost cartea ''Les etoiles et les curiosites du ciel" de Camille Flammarion. Aparuta in 1882, aceasta este continuarea cartii ''Astronomie populaire'', este manualul de observatii practice. 

Flammarion voia ca cititorii sai sa se instruiasca intr-ale Astronomiei dar nu la modul pasiv, distant, neangajat. Ci sa efectueze observatii practice. Sa treaca dincolo de admiratia platonica si sa devina observatori si cercetatori ai cerului. Sau cel putin , niste admiratori avizati si bine instruiti in efectuarea de observatii astronomice practice.

Ei bine, am gasit pe Ocazii.ro si am cumparat cartea 'Les etoiles et les curiosites du ciel''.  Doamna Mihaela I., de la care am cumparat cartea, a comunicat si a actionat ''ca la carte''. Numai Fanbox s-a facut de ''cacao''. Totul mergea bine pana la citirea cardului cand senzorul lockerului nu functiona. A durat mai bine de o ora, poate chiar o ora si jumatate, pana cand s-a dezghetat mizeria si si-a facut datoria.

Greutatile cauzate de Fanbox nu m-au amarat decat pe moment. Le-am si uitat.

Sunt, pur si simplu, in al noulea cer ! Desi cartea este veche, si aceasta se vede, toate literele si caracterele sunt perfect lizibile. Lucru pe care nu pot sa-l spun, de pilda, despre varianta electronica a cartii de pe e-rara. Textele, literele latine de acolo sunt bine lizibile dar literele grecesti de pe hartile stelare sunt uneori confuze.

Copertile celor doua carti flamarionice. Am indoieli despre coperta lui ''Astronomie populaire''.
Urmeaza sa o ''decorez'' cu o gravura foarte aratoasa si care se afla undeva, in PC

Atasez niste poze, facute cu telefonul si in care vedem exemplarul meu din  ''Astronomie populaire'', editia 1922 si ''Les etoiles et les curiosites du ciel'', editia 1882, singura de care am stiinta. De cateva zile, zapada acopera ferestrele de mansarda iar becul este chior pentru ca asa l-am ales eu. Un astronom nu are  nevoie de faruri si reflectoare in ochi. De aceea, pozele nu sunt grozave ...

Vedere dinspre cotoare

Daca adaug la aceasta si aparatul foto Canon EOS Mark 2, care mi-a venit azi, de la un prieten , pot sa spun ca am inceput anul 2026 ''in tromba''...

Nici nu am visat vreodata sa am aceste carti in original. Ba chiar am mai multe carti de la Flammarion, nu doar acestea doua.
Acum, desi nu ma obliga nimeni sa ma limitez, doar cartea ''Revue des constellations'' de Sagot -Texereau o mai doresc.

''Nu stiu altii cum sunt ...'' spunea inegalabilul Ion Creanga. Dar in mine traieste in continuare sufletelul acela al micului tocilar care a inceput sa citeasca ''Insula misterioasa'' in trimestrul II din clasa I-a. Si am terminat-o in clasa a II-a. Iubesc telescoapele, ocularele, lunetele si toata parafernalia ce vine cu ele dar si cartile. Exista un lucru care ma va desparti de ele dar, pana atunci, ma voi bucura zilnic de ele.

Stanga: harta Lunii, cu fila transparenta suprapusa, cu nume din topografia selenara
din ''Astronomie populaire''
Dreapta: gravura cu desene de stele duble sau multiple colorate, asa cum se vad prin luntele de amator, din ''Les etoiles et les curiosites du ciel''.

Atlas sinoptic de stele variabile

La Multi Ani Romania !

Azi am primit ''Calendarul astronomic Decembrie 2025'' de la dl. profesor  Ioan Adam  ( vechi si drag prieten astronomic)  de la Asociatia Astronomica Sirius din Barlad.

Impreuna cu acest calendar, am primit si frumoasa imagine-felicitare de mai sus, deoarece ziua de 1 Decembrie este Ziua Nationala a romanilor.

La Multi Ani tuturor romanilor !   

 

Notiunea mea de roman este foarte larga. In ea incap toti cei care locuiesc si traiesc in Romania si vorbesc, macar putin, si limba romana. De aceea, pentru mine ...

Kulin Gyorgy, parintele Astronomiei de amatori din Ungaria, nascut si crescut la Salonta in Bihor, apartine si culturii romane.

Placa memoriala Kulin Gyorgy

Leo Brenner, astronom sarb, apartine si culturii romanesti. A fost refugiat o vreme in Regatul Romaniei si a corespondat pe teme astronomice cu Victor Anestin in limba romana. 

Spiridon Gobcevici / Leo Brenner 

Oswald Thomas, patriarhul Astronomiei de amatori din Austria, nascut si crescut la Brasov, apartine si culturii romanesti.

Oswald Thomas

Wolfgang Pauly, nascut in Dohna, Germania, mutat cu parintii la varsta de patru ani in Bucuresti, unde si-a trait viata, descoperitorul primei comete romanesti, este parte a Istoriei astronomiei romanesti.

Wolfgang Pauly

Si multi altii, asemenea lor, fac parte din trecutul nostru, din cultura noastra. Si ma gandesc doar la cei care au avut tangenta vreodata cu Astronomia: Hrisant Notara, Carmen Sylva/ Regina Elisabeta, Bernard Vermont, Henri Stahl.

Dar mai marii tarii socotesc ca de Ziua Nationala trebuie sa-si umfle muschii, sa-si ameninte vecinii, sa se umfle in pene cu arsenalele de arme letale. NU !!!

Ziua Nationala trebuie sa inceteze sa fie 

ziua redusilor mintali 

care racnesc amenintari. 

Ziua Nationala trebuie sa fie ziua UNIRII, 

sa cantam imnuri solare, 

sa recitam si sa preamarim armonia, prietenia, 

PACEA !

Dar sa lasam vorbele, sa vorbeasca faptele. Cum gandesc asa vreau sa si actionez.

Rezultat al muncii a doi ani de zile, cu ocazia Zilei Nationale 1 Decembrie, daruiesc astronomilor amatori din lumea larga, traducerea in limba engleza a atlasului sinoptic de stele variabile.

https://www.astromix.ro/product/synoptic-atlas-of-variable-stars/

Sa va spun, in cateva cuvinte, cum am ajuns sa compun acest atlas ...

Dotarea instrumentala pentru stele variabile poate fi foarte modesta: un binoclu sau monocular, harti de variabile cu stele de comparatie, carnet, creion si ceas/ telefon/ tableta = un pastrator de timp.

Hartile de variabile, din imaginea de mai sus, sunt din cartea ''Sa facem observatii astronomice'' de Matei Alexescu, din 1957 iar binoclul este un 7x50mm Fujinon Mariner. Asa am inceput sa observ sistematic stele variabile in Iunie 2021.

Dar dupa ce faci cateva observatii de stele variabile, vrei mai mult, mai multe stele, mai multe harti. Si, fie in format tiparit, fie in format electronic, masa ta de lucru va incepe sa arate haotic. 

Asa am patit si eu. Este nevoie de organizare, de un program de observatii. Aici va vine in ajutor Atlasul sinoptic. De fapt, Atlasul sinoptic este rezultatul ordonarii, a sistematizarii pentru evitarea haosului si a evolutiei aleatoare.

Atlasul sinoptic va ofera harti actualizate, de la organizatii de observatori de variabile recunoscute pe plan international.

Ba, atlasul contine chiar si harti de stele variabile care pot fi observate cu ochiul liber.

Tu trebuie sa aduci doar carnetul, creionul, ceasul ( tableta, telefonul) si cheful de observatii.

Atlasul te ajuta sa identifici steaua variabila si stelele ei de comparatie.

Daca ai binoclu, posibilitatile de observare a stelelor variabile cresc enorm.

Daca ai si telescop, limita este doar cerul ! Ma rog, sa nu idealizam: conteaza si conditiile de observatii, si magnitudinea limita a telescopului tau si ... si ... dar vei avea de ales intre zeci,  sute sau mii de variabile.

Atlasul sinoptic iti propune un meniu de 110 stele, apartinand la 27 tipuri diferite de variabile, defiland pe cerul unui an calendaristic , de la cele foarte luminoase pana la cele foarte slab luminoase.

ATLAS SINOPTIC DE STELE VARIABILE

Dar mai bine, iata un sumar al Atlasului sinoptic de stele variabile:

Principala problemă cu care se confruntă variabilistul începător este găsirea stelei variabile și a stelelor de comparație aferente. 

Atlasul conține hărți pentru căutarea și  observarea a 110 stele variabile. 

Gruparea variabilelor pe constelații. 

Gruparea cronologică a variabilelor după culminația miezonoptică a constelațiilor pe luni și pe durata fiecărei luni. 

Stelele din aceeași constelație sunt ordonate crescător după ascensia dreaptă. 

Sunt observabile stelele variabile vizibile pe cerul de seară, la acel moment, de aici rezulta caracterul de program de observații al atlasului.

Luminozitatea variabilelor din atlas este de la cele foarte luminoase, observabile cu ochiul liber până la variabile telescopice cu minime  ‘’adânci’’ sau în  ‘’inner sanctum’’ ( magnitudini > 13,8mv) si care necesita telescoape de minim 200mm, mai bine de 250mm, preferabil de 300mm.

Programul de observații acoperă întregul an. 

Observarea celor 110 stele din atlas, oferă variabilistului începător o imagine de ansamblu asupra stelelor variabile: tipuri, luminozități, modul de variație, unde și când pot observate. 

Caracterul rezumativ, de ansamblu da titlul de ‘’atlas sinoptic’’.

Experienta considerabila pe care o va aduce observarea celor 110 stele variabile din atlas va va fi de mare folos in dezvoltarea unui viitor program propriu.

Sursele pentru hărți: 

- AAVSO: tutorialul ‘’10 Star Tutorial’’            Ten Star Tutorial

- datele din  ‘’ Binocular Program’’ al AAVSO pentru  variabile observabile cu binoclul:  

AAVSO Binocular Program

- hărți obtinute de autor cu VSP/ Variable Star Plotter:           VSP

BAA: ‘’British Astronomical Association’’ - ''Variable Star Section'' :     Variable Star Section

SPA:  ‘’Society for Popular Astronomy’’:  Variable Star Section

AFOEV: ‘’Association Francaise des observateurs d’ etoiles variable’’’:  AFOEV

Planetariul virtual Stellarium: capturi de ecran, prelucrate cu Paint

Imi exprim recunostinta pentru ajutor si indrumare catre : 

- Brian Kloppenborg, președinte executiv al American Association of Variable Star Observers.

- Jeremy Shears, director al Secțiunii de stele variabile din cadrul British Astronomical Association;

lui Denis Buczynski, membru BAA pentru ajutorul și îndrumarea în obținerea acestei permisiuni.

- Matthew Barrett, directorul Secțiunii de stele variabile din cadrul Society for Popular Astronomy.

- dr. Dominique Proust, președintele Association Francaise des Observateurs d’Etoiles Variable; lui

Dominique Naillon, din cadrul AFOEV pentru ajutorul și îndrumarea în obținerea acestei permisiuni.

- creatorilor planetariului virtual Stellarium.

- Virgil Scurtu, mentorul autorului în domeniul stelelor variabile.

- Dan UZA - Editura ASTROMIX

Drumul de la hartile de stele variabile din Colegatul meu de la Brasov, din 1981 - copiate cu mana si pana la acest Atlas sinoptic a fost lung dar interesant. 

Cer senin si spor la observatii, zece milioane de stele variabile te asteapta ! 

Atlasul sinoptic este rampa ta de lansare spre ele, spre stele !

Primele mele harti de stele variabile, conspectate in 1981, pe vremea studentiei.Colegatul, de cateva sute de pagini, continea informatii fundamentale de Astronomie si urma sa-mi ofere sprijin in observatii si constructia de telescoape. Oriunde urma sa ma duca repartitia de la finalul studiilor.

Mircea Pteancu, membru al AAVSO, SRPAC, MCSE, fondator al Astroclubului Galaxis

O variabila, doua variabile ...

Ma aflu intr-o perioada in care ma preocupa in mod deosebit stelele variabile. Si ma ocup de ele pe doua planuri. 

In primul rand efectuez observatii de stele variabile. Echipamentul ''standard'' pentru variabile consta din binoclul Nikon Aculon 10x50mm, un cadou de ziua mea de nastere de la astronomul amator CristiB din Austria. Si newtonianul D= 148mm F/5, folosit cel mai frecvent la 30x, cu ocularele XCel 25mm sau Lacerta Premium Flat Field 25mm.

Binoclul Nikon Aculon 10x50mm, binoclul meu ''de variabile''

Al doilea din stanga este binoclul Fujinon Mariner 7x50mm VPC -XL,
instrumentul cu care am debutat ca observator de stele variabile

Reflectorul newtonian D= 148mm F/5, frecvent folosit la stele variabile.
Marirea = 30x cu ocularul Xcel 25mm, camp real pe cer = doua grade.
Dotat cu doua cautatoare: RDF + Raci 8x50mm pentru identificare obiectelor.
Este ergonomic, cu toate reglajele necesare unei bune pozitionari in vederea fotometriei vizuale. 

Daca am nevoie de mariri mai mari, folosesc ocularul zoom SVbony model 135 (7-21)mm pentru o plaja continua de mariri de la 36x la 107x.

De aici, in sus, folosesc ocularele TMB Planetary cu focale de 5mm, 4mm, 3,2mm ( acesta este marca TS nu TMB) si 2,5mm. Maririle obtinute sunt de 150x, 188x, 234x si 300x.

Astept sosirea in familie si a unui ocular TMB Planetary 6mm pentru marirea de 125x.

Ocularele mele Planetary, de la stanga la dreapta: TMB 2,5mm, TS 3,2mm, TMB 4mm, TMB 5mm

Binoclul este in stare excelenta iar newtonianul are oglinda principala Skywatcher de buna calitate, testata si confirmata prin rezolvarea unor stele duble subarc precum Lambda Cyg si STT 410. 

Dotarea cu instrumente este buna, fapt confirmat la sfarsitul lunii Septembrie 2025, luna in care am reusit sa efectuez 91 de observatii la cele 31 de stelele variabile din tabelul de mai jos. La aceeasi data, contorul meu AAVSO indica un total de 959 observatii. 

Din cauza poluarii luminoase insa, in serile norocoase, fara pacla, pot sa vad, cu ochiul liber, doar steaua de comparatie ''43'' a lui Beta Lyr. 

Cu binoclul nu pot face evaluari fotometrice vizuale dincolo de magnitudinea 7,5 . 

Iar cu newtonianul D= 148mm pot sa fac confortabil evaluari pana la magnitudinea 10 sau 10,5. De acolo ''in jos'', trebuie sa folosesc fie dobsonianul D= 200mm, fie cel cu apertura de 250mm.

Pe drumul de la ''zero'' stele variabile observate la cele 959 inregistrate la AAVSO, am acumulat oleaca de experienta ( asa denumim noi sirurile de esecuri ... ). Pe acest drum al experientei, am descoperit ca marea problema cu care trebuia sa ma confrunt este nu observatia propriu-zisa a stelei variabile ci gasirea ei. Si, evident, a stelelor de comparatie. 

La aceasta m-a ajutat foarte mult metoda ''double finder'' sau a ''cautatorului dublu''. Metoda nu am inventat-o eu. 

Pe forumul astronomy.ro, pionierul acestei metode a fost astronomul amator, cu userul milan.picard, profesor din Cluj-Napoca, primul din Romania care a reusit sa parcurga Lista Herschel 400.

Lista Herschel 400 milan.picard

Cel de al doilea astronom amator roman care a parcurs integral Lista Herschel 400 este Armand Popa de la Astroclubul Galaxis din Arad. Si Armand foloseste pe larg metoda ''dublului cautator''. 

Lasand falsa modestie la o parte, si eu m-am numarat printre cei care si-au insusit si au promovat aceasta metoda, invatata din cartea ''The Urban Astronomers's Guide'' a Unchiului Rod Mollise.

 

Dublul cautator, gata de actiune: un RDF + un cautator RACI 8x50mm.
Cautatorul optic poate fi si unul drept, fara prisma terestra si de orice marime,
cum ar fi 9x50mm, 9x60mm sau 6x30mm. Este insa obligatorie prezenta concomitenta
a unui cautator cu punct rosu care poate fi si tip TELRAD sau Radiant.

Nota ... cronologica: o fi el unchiul vostru, al multora. Dar el fiind doar cu un an mai bosorog, pentru mine cel mai bine este sa-l numesc ''varul sau cuzzy Mollise''.

https://www.goodreads.com/book/show/1416495.The_Urban_Astronomer_s_Guide

Pentru aplicarea cu succes a metodei dublului cautator, ai insa nevoie de harti detaliate, fie din atlase, fie din aplicatii precum SkySafari sau Stellarium. Atlasul meu este o compilatie de harti de cautare si de observare a stelelor variabile, adunate de la, si utilizate cu acordul unor organizatii cu mare traditie in domeniu: AAVSO, BAA, AFOEV si SPA.

Astfel, am valorificat cele invatate despre cautarea si observarea stelelor variabile in cartea ''Atlas sinoptic de stele variabile'' , care acum este in faza de finalizare.

Prezentare carte Atlas sinoptic -SRPAC

Am prezentat planul lucrarii, si o trecere in revista a continutului, la Conferinta Societatii Romane pentru Astronomie Culturala din 7 Septembrie 2024 de la Universitatea de Vest Timisoara.

Iata poza de grup de la aceasta conferinta.

Atlasul sinoptic este conceput pentru a usura gasirea si observarea a 110 stele variabile. Acestea vor forma un program de observatii diversificat de stele variabile, de-a lungul intregului an calendaristic. Aceasta este a doua directie in care ma ocup de stelele variabile, scriu despre ele, incercand sa-i ajut si pe alti incepatori ca cel care da cu subsemnatu' aici.

Sfarsit de vara observationala: Saturn, pacla si stele variabile

Saturn si satelitii sai, prin pacla,  2 Septembrie 2025, ora 22:00 UTC. 
De la stanga la dreapta: 4= Titan, 6= Rhea, Saturn, 5= Thetys si 4= Dione.
Reflector newtonian cu oglinda Sky Watcher D= 148mm F/5, la 107x si 234x.

Miercuri 27 August a.c. am incercat sa gasesc roiul sferic NGC 6426, un obiect H400 din Ophiucus, folosind echipamentul ''standard'': dobsonianul '' Grond'' D= 250mm F/ 4,8 - dotat cu ocularele Q70x32mm/ 38x si Baader zoom (8-24)mm/ 50x - 150x.

''Ceva, ceva'' s-a zarit parca la locatia dintre Beta si Gamma Oph dar nimic concludent, din cauza paclei. Neconfirmat, negativ ... nashpa !

- Am renuntat la Herscheliada si m-am delectat cu stele duble.  Astfel am rezolvat si separat in Aquila stelele Pi Aql/ STF 2583 cu separatia de 1,44'', STF 2590, STF 2613, STF 2628, STF 2635 si STTA 198.

- Ultima de mai sus, STTA 198 am crezut ca ''mi-a scapat printre oculare'' deoarece am notat in jurnal: ''separatie > 1' ...''. Struve, fiul, venind cu observatiile in urma harnicului sau tata, a cam avut de furca. Dublele care sunt usor de rezolvat fusesera ''recoltate'' de babacul sau. De aceea, nu-i de mirare ca multe stele STT sunt dificile, au separatii mici. Dar la STTA 198, nu este asa, StelleDoppie imi confirma ca aceasta tripla are separatii de la 60'' in sus.

- Am reobservat tripla 23 Aql, celebra pe forumul astronomy.ro. Este o stea multipla pe care, de aceasta data, am vazut-o ca tripla la 240x, prin ocularul TMB Planetary 5mm.

Am observat 23 Aql/ STF 2492, pentru prima data, pe 3 Octombrie 2012, folosind dobsonianul ''Ratusca cea urata'' D= 125mm F/ 6,9, cu oglinda Beches. Desi separatia AB= 3,3'' nu sperie, 23 Aql nu este o dubla usor de rezolvat, din cauza diferentei de luminozitate dintre stelele componente. 

Am reobservat-o, cu acelasi telescop, pe 9 August 2024 cand am notat: ''...companionul foarte mic si slab luminos dar bine separat de primara''.

23 Aql, in dobsonianul ''Ratusca cea urata'' D= 125mm, 173x

In dobsonianul ''Gurthang'' D= 200mm F/ 6,16, 23 Aql s-a vazut ca tripla, la 410x/ Radian 3mm, pe 10 August 2024. 

23 Aql/ STF 2492 , dobsonian ''Toleascop'' D= 200mm, 410x/ Radian 3mm

Am mai observat dublele STF 2532, STF 2533 la care am vazut companioni la distante mari, de zeci de secunde in timp ce la STF 140 companionul era la sapte minute distanta !

Apoi am rezolvat stele in haloul roiului sferic M15 si am incheiat aici aceste observatiile pacloase ...

Joi 28 August am observat 13 stele variabile cu binoclul Aculon 10x50mm.

Cu acelasi instrument, am reobservat ( spre incantarea mea ) cateva obiecte de cer profund: NGC 6633, bine vizibil si Roiul lui Graff - doar cu vederea periferica, M13, M31, M32 - vizibila la limita, M15, M2.

Am rezolvat cateva duble binoculare, cu binoclul tinut in mana si aplicand ka nevoie ''manevra Daimaca'': Albireo, 61 Cyg, Zeta Lyr, Alfa Cap si Beta Cap. 

Luni 1 Septembrie a.c. a fost Noul An biserican, Doamne ajuta si da pace lumii tale ! 

Pe forumul astronomy.ro a fost discutat pe larg binoclul Swarovsky Habicht 10x40mm. Discutia mi-a deshis interesul si am folosit acest binoclu pentru observarea a 11 variabile.

Binoclul Habicht 10x40mm, jos.
Sus se vede binoclul Tento 10x50mm al lui Csillag Attila

Marti 2 Septembrie, am observat sapte variabile cu binoclul Aculon 10x50mm si alta variabila cu newtonianul D= 148mm F/5.

Apoi am rezolvat si separat ( cu chiu cu vai) la 234x stelele duble STF 2 cu separatia de 1'' si STF 13/ separatie = 0,97'' din Cefeu. Atmosfera era agitata.

Am reobservat roiul deschis M52, abia vizibil la 30x si M34, cu o dubla larga, separata la 107x.

Gamma And a fost rezolvata dar culorile erau spalacite din cauza norilor pasageri.

Am incheiat cu Saturn la care, la 107x/ zoom Svbony f= 7mm si 234x/ TMB Planetary 3,2mm, am vazut discul elipsoidal, inelul, umbra inelului si patru sateliti: Titan, Rhea, Thetys si Dione. Cat de serioasa devenise pacla o arata faptul ca numerele atasate fiecarui satelit semnaleaza luminozitatea lor in ordine descrescatoare. Rhea insa ar fi trebuit sa poarte numarul ''4'' , mult mai slab decat Titan = ''1'' dar cel mai luminos dintre ceilalti trei. In ocular insa a fost ultimul dintre cei patru : 1/4/5/6.

Mai jos vedem tabelul observatiilor mele de stele variabile din perioada 28 August - 2 Septembrie, asa cum le-am comunicat ''navei-mama'' AAVSO.

Variabile, 28 August - 2 Septembrie, cod observator MPTA