28 Aprilie: VIRGO si status ISWATIT

Stele duble si multiple, 28 Aprilie 2025, dobsonian D= 125mm F/ 6,9

Luni 28 Aprilie am continuat observatiile din proiectul observational ISWATIT in constelatia Virgo, pag. 16 - 17. 

Instrumentul folosit a fost dobsonianul veteran, in varsta de 31 ani, ''Ratusca cea urata/ Ugly Duckling'' D= 125mm F/ 6,9. 

Ocularele folosite au fost Svbony zoom 7 -21mm pentru (41x - 124x ) , model 135 si DeLite 4mm/ 216x.

Am reusit, in prima parte a observatiei sa studiez patru dintre cele sase  stele incluse de Olcott in tabelul sau pentru Virgo: Porrima / Gamma Vir, STF 1669, Tau Vir , STF 1627. 

A cincea stea, STF 1669 a fost inclusa de catre Olcott in zestrea Fecioarei dar aceasta dubla de-a dreptul frumusica se afla acum in constelatia Corvus/ Corbul / CRV.

O alta dubla observata in Corbul a fost STF 1664 asa ca am profitat de ocazie sa revad superba galaxie M 104, un fel de ''galusca de aur''.

Dintre aceste sase stele ''olcottiene'' si, daca ma intrebati pe mine pot fi saizeci de duble sau sase sute de duble, cea mai frumoasa, ''frumoasa - frumoaselor'', este Porrima/ STF STF 1670. Impreuna cu superba pereche AB, se vedeau la 124x, in campul vizual de jumatate de grad ( 29' mai exact) si companionii E si F, identificati dupa separatia notata in fractiuni de raza a campului vizual si pozitia lor fata de punctele cardinale. Vorbisem de zestre, sa stiti ca Porrima Fecioarei este la randul ei o stea bogata in companioni, are nu mai putin de sase. Dintre care, eu, vrajit fiind de hipnotica AB, am vazut doar altii doi. Mai am deci trei de deslusit la vreuna din observatiile viitoare. 

Am facut o schita a observatiei lui Porrima dar nu am apucat sa o prelucrez deoarece in noaptea urmatoare am fost prea ocupat cu un nou episod din ''Herscheliada''.

Pe cand am ajuns la STF 1682 cerul s-a innorat, foarte tare. Incepusem sa-mi strang catrafusele astronomice cand am vazut o fereastra de ''cer senin'' deschizandu-se un pic spre Virgo si spre Regele Savanelor. 

Am sarit pe ocazie si am observat si STF 1682, rezolvata usor la mariri mici. La 216x, am incercat sa verific afirmatia lui Olcott ca ar avea companion de culoare rosie. Primara este galbena fara dubiu si se vedea un contrast de culoare intre aceasta si companion. Dar nu am putut determina culoarea companionului.

Apoi, fara sa mai adaptez ocularul dupa separatia dublei, am reobservat la 216x, pe Algieba unde am revazut A,B,C si D. Apoi pleiada de duble - si triple - din partea Leului dinspre Denebola : Iota Leo - o bijuterie cereasca, 88 Leo, 93 Leo , 81 Leo, 54 Leo  si 90 Leo ( o tripla interesanta cu AB strans si inegal ).

Aceasta salva de duble leonine am considerat-o in cinstea observarii tuturor stelelor incluse de Olcott pentru constelatiile de primavara. Dintre cele de vara, mi-au ramas de anul trecut de observat, Balanta si Sagetatorul.

Asa ca e vremea sa bata tobele de razboi, sa imi strang curelele, sa ma inarmez cu oculare (si rabdare pana in dinti) si sa-mi pictez chipul in culori de lupta: a sosit vremea Herscheliadei !

Acrobatii joviene - Vineri 25 Aprilie

Jupiter, 25 Aprilie 2025, 19:20 UTC,
Dialyt 25x56mm

Vineri 25 Aprilie am praznuit Izvorul tamaduirii ! 

Seara, mi-a venit inspiratia sa ma joc cu tehnica germana. Asa ca, dupa inserare, am montat luneta terestra Dialyt 25x56mm, marca Hensoldt- Wetzlar pe un trepied foto-video, de moda veche si el. 

Pe cerul inca in crepuscul stralucea virulent Jupiter. Am inceput observatia cu aceasta planeta. Stiam ca nu voi vedea detalii pe discul planetei dar sa-i vad macar satelitii galileeni. Care nu mai sunt chiar atat de galileeni ca in vremurile trecute cand riscai sa fii arestat si deportat daca puneai la indoiala vreuna dintre pretentiile marelui invatat. Acum s-a demonstrat ca primii patru sateliti jovieni au fost descoperiti independent si de catre astronomul german Simon Marius. Evident ca Galileo l-a acuzat de plagiere. Domnia sa a dorit sa pastreze observatia prin telescop sub monopol. Faptul ca el l-a plagiat pe olandezul Hans Lipperhey atunci cand si-a construit lunetele, nu se ia in considerare a decretat barosanul savant care, ca sa scape de obligatia de a-i da zestre, si-a bagat fiica la manastire.

Interesant este faptul ca, dupa ce gasca galileana l-a calomniat dupa plac pe Marius in timpul vietii, posteritatea a abandonat nu numai denumirea de ''stele mediceene'' data satelitilor jovieni de catre Galilei dar si denumirea lor drept I, II, III si IV, generatoare de multe confuzii. Si au fost adoptate denumirile de Ganymede, Io, Europa si Callisto care au fost propuse - ghici de catre cine ? - de catre Simon Marius.

Sa revin insa la Dialytul meu. Cu incantare am vazut in campul instrumentului un disc, sau glob, mic dar  nu un ''punct'', nici intr-un caz, insotit la Vest , la mare distanta, de cel mai luminos satelit. Care stim ca este Ganymede. Mare, in sensul de cel mai luminos.

Spre Est era ceva invalmaseala de sateliti. Intai am vazut numai doi, apoi, focalizand cu grija, s-a vazut si al treilea, cel mai slab luminos ( Callisto). Acestia trei, Europa, Io si Callisto formau un triunghi aproape echilateral, cu latura aproximativ egala cu raza joviana. Ei bine, asa o configuratie nu am mai vazut in cei 35 de ani de observatii telescopice. Am ''eternizat-o'' intr-o schita, sa-mi aduca aminte de eveniment cand voi fi batran ( peste suta ) iar doctorii astia rautaciosi nu ma vor lasa sa folosesc telescoape de peste sase inch ... 

Jupiter si satelitii galileeni, 25 Aprilie 2025,
desen adnotat

Dupa admirarea acestor superbe acrobatii joviene, am incercat sa mai vad si altceva pe cerul paclos, paclos, vesnic paclos.

In Auriga, printre nori, am reusit sa gasesc si sa zaresc cu vederea periferica doar roiul M38. Constelatia era deja jos, spre Apus. Chiar deasupra orizontului se vedeau nori grei iar eu am observat pe cerul vestic pe deasupra lor. Ceea ce inseamna ca, practic, in Auriga, Gemenii si Racul, am observat peste furtuna care bantuia chiar atunci in Ungaria. Pe parcursul serii, am vazut multe ecouri luminoase ale fulgerelor din acea parte a orizontului. Or fi fost cu siguranta si de dincolo de orizont. 

In Praesepe / M44 am numarat 25- 30 de stele. Se vedea foarte bine asterismul ''V'' in care am rezolvat partial  doua stele multiple. Apoi am rezolvat Iota Cnc la care se vedea binisor contrastul de  culoare, companionul fiind azuriu.

Roiul Mel 111 este prea mare pentru campul de 2,5 grade al Dialytului, l-am observat ''din doua prinderi''. Am rezolvat si aici doua duble.

A urmat Cor Caroli despre care nu aveam emotii doar am rezolvat-o deja cu binoclul Tento 20x60mm.

In Bootes am rezolvat alte doua duble. Ei, si de aici nu-i departe Coroana Boreala ... de indata ce am gasit perechea de stele Nu CrB ( dubla de ochi liberi pe vremuri ) stiam ca roiul sferic M13 este aproape.

M13 s-a vazut excelent, mare, luminos intre cele doua stele-gardian. Apoi folosindu-ma de asterismul ''Pipa lui Gandalf'' am gasit cu mare usurinta si M92, la randul sau bine vizibil, cu suprafata aparenta, luminos.

Mi-era lene sa intru in casa, dupa atlas, asa ca am tatonat otara prin Coroana Boreala. Imi aminteam ca unde se vad stelele Nu CrB trebuie sa fie prin preajma si Sigma CrB alias STF 2032. In cateva minute am gasit-o si am avut marea incantare de a o vedea rezolvata si separata, cu puntita de cer negru foarte fin dar bine vizibil. M-am oprit multumit, si recunoscator, aici.

Ce seara de observatii strasnice, cu o straveche luneta terestra ... Gata, am intrat in casa la nani, fericit !

Doza homeopatica de Lista Herschel 400 - Luni 21 Aprilie

Galaxia NGC 3900 din Leul, dobsonian D=250mm, G= 171x,
schita in creion, prelucrata in Gimp si Paint

Seara de Luni 21 Aprilie, a doua zi de Pasti, Cristos a Inviat !

Nu am mai rezistat tentatiei si, inca inainte de a pune in pauza proiectul ISWATIT, mi-am oferit o doza homeopatica ( asta inseamna prin definitie ''foarte mica'' ) de observatii galactice. Si aici aplic principiul '' observatiei cu scop definit '' adica ceea ce romglezii numesc ''observation with a purpose'' .

Ce este, ce inseamna ''observatie cu scop definit'' ? Inseamna ca atunci cand iesi sub cerul instelat ca sa faci observatii sa ai un proiect observational. Cum sunt acum, la mine:

- revizuirea prin observatii a  ISWATIT, a hartilor si notelor din cartea lui Olcott

- sau ''Atlasul sinoptic de stele variabile'' pe care binevoieste sa-l elaboreze Altetea Mea  

- sau ''Stele de vara si de seara'', in care ''de vara'' a ajuns sa insemne tot anul, proiect in care iau, la modul ''buldozer'', harta dupa harta si stea dupa stea din atlasul CDSA a lui Mullaney - Tirion

- sau ''Observatii cu instrumente mici'', proiect in care folosesc la observatii telescoape de 90mm si 76mm, lunete de 60mm si 50mm si chiar 14mm diametru.

Alternativa este sa te bazezi pe pleznelile siturilor cu tematica astronomica si ajungi sa casti gura la tot felul de Super Moon ( care arata de fapt ca Luna cea de toate serile) si la ''alinieri planetare'' cu planetele raspandite de la Est pana la Vest si pana dincolo de el. Sau sa cauti quasari si gauri negre care incep sa se vada abia cu telescoape de patru metri. Dar care-s tare frumos colorate pe ecranul telefonului ...

Unul dintre proiectele observationale caruia nu i-am facut loc pe agenda mea decat de cateva ori, este Lista Herschel 400 care reprezinta o colectie de obiecte ale cerului profund, descoperite de William Herschel. Canadienii care au intocmit lista s-au crezut foarte smecheri si, in loc sa intocmeasca o lista cu cele mai faine 400 de obiecte descoperite de marele nostru inaintas ( da, este inaintasul nostru pentru ca a debutat furtunos ca astronom amator si constructor amator de telescoape ) au intocmit o lista in care au inclus si unele obiecte spectaculoase dar in care majoritatea sunt niste pufuleti ceresti abia observabili cu coada ochiului.

Atlasul meu preferat este Cambridge Double Star Atlas de James Mullaney si Will Tirion. Accentul principal al acestui atlas este pus, cum o spune numele, pe stelele duble si multiple. Dar este un atlas nemaipomenit de bine intocmit si, pe langa duble, are evidentiate si multe DSO. Atunci cand sunt scufundat in vreuna din serile proiectului ''Stele de vara si de seara'' si sar ca Tarzan din dubla-n tripla prin constelatiile atlasului, mi s-a intamplat adesea ca, taman langa dubla x sa fie vreo galaxie, vreun roi sau vreo nebuloasa planetara. Si uite asa, 

  Mircea observa stele duble

am ajuns la 224 obiecte observate din Lista Herschel 400. De cateva ori am incercat sa fac observatii dedicate acestui proiect dar rar. Luni seara am decis sa reinnod firul acestor incercari.

Pentru observatii am folosit dobsonianul SW Classic 250P , botezat ''Grond'', cu ocularele si maririle: XCel 25mm/ 48x/ camp real 75' si Svbony 7- 21mm (zoom, model 135):  57x/ 42' respectiv 171x/ 21'.

Pentru orientare am folosit hartile din ''Aprilie - a cincea noapte'', pag. 122, din ghidul ''Herschel 400'' al lui Steve O'Meara.

- NGC 3665 este o galaxie spirala de magnitudinea 10,8 din Ursa Mare, aflata la mica distanta spre Nord de frumoasele duble Alula Australis si Alula Borealis. S-a vazut ca un obiect cetos, de diametru mic dar bine vizibil, usor oval, cu o steluta in imediata vecinatate, spre S-E.

- NGC 3941 este o galaxie spirala barata de magnitudinea 10,3 din Ursa Mare. Locatia ei formeaza un asterism triunghiular isoscel, avand intr-unul din colturile bazei un romb de stele iar in celalalt un triunghi stelar. Galaxia este relativ luminoasa si bine vizibila, de forma aproximativ circulara si cu diametrul de cateva minute, cu centrul mai luminos si cu un halou tot mai slab care se topeste in fondul cerului.

- NGC 3900 este o galaxie spirala din Leul, spre granita sa nordica cu Ursa Mare. A fost abia vizibila la 171x, ca un mic obiect cetos formand asterism triunghi isoscel cu doua stele slabe la N-NE de o stea considerabil mai luminoasa. Aladin Lite/ Simbad mi-a spus ca steaua mai luminoasa de la N-NE este TYC 1987-1709-1 de magnitudinea 10,85 in Jonhson V. Stelutele slab luminoase nu sunt catalogate, se pare. Am facut schita a acestei galaxii.

Deoarece NGC 3900 a fost greu vizibila, am simtit nevoia unei confirmari. Am apelat la Aladin Lite unde am obtinut imaginea de mai jos, la scara corespunzatoare unui camp de 24', cel mai apropiat de campul de 21' a telescopului meu, cu ocular zoom la f= 7mm, pentru marirea de 171x.

Am rotit apoi in Gimp schita mea pentru a pune in corespondenta punctele cardinale si am obtinut confirmarea cu certitudine de 100% a observatiei. Pentru a ne convinge, este suficient sa comparam pozitiile si luminozitatile stelelor din camp, unde cea mai luminoasa este TYC 1987-1709-1 iar micul obiect cetos este galaxia NGC 3900. Din forma qvazi-circulara a obiectului observat, fata de cea lenticulara din imaginea DSS 2, am inteles ca ceea ce am vazut a fost doar partea centrala, numita in engleza ''bulge'' a galaxiei. Sa retinem ca, in general, nucleul unei galaxii nu este vizibil de aceea este mai corect sa vorbim despre ''partea centrala'' a ei.

NGC 3900 in imagine DSS / Digital Sky Survey, sursa Aladin Lite

NGC 3900, schita, rotita si adnotata

- Toate aceste trei galaxii se afla intr-o zona apropiata de perechea amintita de stele duble. 

Xi UMa/ Alula Australis este o stea dubla fizic, cu separatia de 2,4'', foarte frumoasa.

Nu UMa/ Alula Borealis este o dubla optica, are un companion cu separatia de 7'' si cu primara de culoare oranj. Tare frumusica si aceasta.

Si, uite asa, Luni seara am crescut cu contorul Herschel 400 la 227 obiecte. Intentionez sa fac mai frecvent asemenea incursiuni herscheliene. 

Cupa cu o picatura de Hydra si Coma Berenices - Duminica 20 Aprilie

Duminica 20 Aprilie a fost prima zi de Pasti, Cristos a Inviat !

Nu m-am dat la o parte din fata bunatatilor dar am avut grija sa nu exagerez cu drinkalitul, fiind in continuare interesat de stelele de pe cer.

Seara am folosit din nou la observatii micul dobsonian ''Ratusca cea urata'' D= 125mm F/6.9. Am gasit zilele acestea o imagine inedita din vremea cand telescopul acesta era pentru mine doar un newtonian mai mic ca primul, o namila de reflector cu teava de 1,7 metri lungime. 

Initial era mai degraba un newtonian in montura azimutala in furca, pe trepied, avand aspectul exterior oarecum asemanator cu cel al telescoapelor cu montura A. Couder din cartea ''Construction du telescope d'amateur'' a lui Jean Texereau, publicata in 1951.

Newtonian D= 125mm F/ 6,9, cu oglinda Beches,
montura in furca, pe trepied, cca Februarie 1994

Newtonian ''Societe Astronomique de France'', D = 157mm F/ 3,9, 
pe montura A. Couder, cca 1951

Dar numai aspectul exterior este oarecum asemanator. Montura Couder are niste calitati si avantaje care-mi erau necunoscute. Pe cand le-am buchisit, mult mai tarziu, micul meu newtonian deja fusese pacient pe Insula Doctorului ( de telescoape)  Mircieau, in fiorosul atelier plin cu bomfaiere, clesti si burghie, numit Da Hauz O Pain si suferise operatii radicale prin care devenise un dobsonian. Si isi castigase dreptul la numele de ''Ratusca cea urata/ Ugly Duckling'', prin numeroase ispravi astronomice galactice.

Am continuat asadar cu acest telescop proiectul observational de revizuire a stelelor duble si multiple din cartea In Starland With A Three Inch Telescope, pe scurt ISWATIT, de William Tyler Olcott.

ISWATIT, Crater, pag. 6-7: Constelatia Crater se afla imediat spre Vest de Corvus. Olcott a luat in considerare doar o stea de acolo si anume STF 1530. Am gasit-o, foarte aproape spre Est de dubla Burnham 600. Pentru Bu 600 va trebui sa revin altadata si cu un telescop ( foarte probabil) mai mare. Separatia n-ar fi de speriat pentru Ratusca dar Delta m este mai mare de patru clase de magnitudine.

Crater este o constelatie sudica, practic necunoscuta orasenilor, care, desi maricica, este formata din stele slab luminoase, cu magnitudini de la 3,5 in jos. 

Parca pentru a complica lucrurile, cea de a doua stea inclusa de Olcott in tabelasul pentru Crt este steaua N din Hydra. Abia, abia, am reusit sa o prind in campul telescopului, cu oglinda acestuia lipita de gardul nordic. In plus, simbolul H 376 folosit de Olcott este gresit. N Hya poarta numele de dubla H III  96 adica este steaua nr. 96 din clasa a treia de duble descoperite de catre William Herschel. Abia vazandu-se peste cornisa acoperisului, si fiind la o altitudine foarte joasa, in pacla municipala dinspre Sud, a trebuit sa folosesc marirea de 124x pentru rezolvare.

ISWATIT, Coma Berenices, pag. 22 - 23 : Am reluat apoi observatiile in Cosita Veronicii. Intai am reobservat cele patru stele vazute pe 16 Aprilie. Apoi am identificat gresit steaua 7 Com drept 2 Com si m-am necajit, fara succes evident, sa rezolv o stea care nu este dubla. Dupa identificarea corecta a lui 2 Com, am rezolvat-o la 173x desi 124x este suficient. STF 1678 a fost rezolvata la 41x iar 32 Com este rezolvata cu cautatorul.

Duble observate, Duminica 20 Aprilie 2025

In incheiere, ma rog, o incheiere lunga si placuta, am reobservat galaxia M85, vizibila imediat langa o steluta slaba, in apropiere de 24 Com, ea insasi o stea cu contrast de culoare de o frumusete albireonica.

Apoi am aplicat metoda marelui savant Nimereli ( indelung studiata in facultate ) si, sarind pe aceeasi directie, distanta 6 Com - Bu 24, am revazut perechea de galaxii Messier 84 - Messier 86. Si atat ... in zona se instalase pacla.

Am supralicitat atunci in Coma si, la mijlocul distantei 17 Com - HIP 62073, in coltul NE al unui asterism patrulater, am reobservat celebra galaxie Acul/ Needle/ NGC 4565. Acul se vedea ca obiect cetos, clar alungit, numai cu vederea periferica la mariri mici dar cu vederea directa la 124x, desi foarte slab luminos.

Roiul sferic Messier 3 s-a vazut intens granulat la 124x iar la 216x au inceput sa se rezolve stelele din halou.

Am incheiat seara de observatii prin reobservarea impresionantei duble Izar ( la care s-a vazut bine culoarea aurie a primarei si cea azurie a companionului) si a lui Miu Boo, o tripla cu Ba,Bb de separatie mica ''de mica''.

ISWATIT, Racul, Catelul si Corbul - 18 Aprilie

 Vineri 18 Aprilie a fost Vinerea Mare, am participat la Catedrala Veche la Prohodul Domnului nostru Isus Cristos. Nu-i deci de mirare ca am inceput observatiile mai tarziu ca de obicei. 

Primul impuls a fost ''sa fiu intelept'' si sa observ in preajma meridianului, in Coma Berenices sau in Virgo. Dar situatia avea ceva de deja vue. Stiam ca urmeaza zile in care s-ar putea sa nu am timp sa fac observatii. Daca am adaugat in ecuatie si vremea capricioasa, am vazut ca, in curand, Racul se va pierde in lumina crepusculului. Iar Canis Minor, aflat in ISWATIT pe aceeasi pagina cu Racul, era deja la ora inserarii gata sa dispara dupa cladiri si copaci. Era deci pe cale ''sa-mi scape printre degete''. Sau, mai exact, printre oculare. In loc sa fiu intelept am decis sa risc si sa fac observatii in Racul si Canis Minor. Instrumentul folosit a fost ''Ratusca cea urata'' D= 125mm F/ 6,9.

ISWATIT, Racul si Canis Minor, pag. 2-3 :

- Am inceput cu singura stea ''obligatorie'' din Canis Minor si anume 14 CMi alias SHJ 87, o tripla cu separatii mari, de ordinul minutului de arc. Daca a fost greu de rezolvat, aceasta s-a intamplat din cauza gasirii dificile - altitudine mica.

- Am continuat cu cele noua stele duble sau multiple din Racul. Aici Olcott a gresit si a inclus steaua dubla STF 1223 atat sub acest nume cat si cu simbolul Bayer, Phi 2.

- Stele cu adevarat dificile de rezolvat au fost tripla Zeta Cnc, AB are separatia de 1,1 secunde si Theta Cnc. Ultima a fost foarte dificila din cauza diferentei enorme de luminozitate dintre  primara si companion.

- Inafara de tripla din Canis Minor, Olcott a inclus aici si steaua S 565 din Lynx care, odata gasita, a fost rezolvata cu usurinta.

- Avand timp de alte observatii, am observat cele doua stele din Corvus/ Corbul, ISWATIT, pag. 6-7, la care am adaugat steaua multipla STF 1664, vizibila in acelasi camp cu galaxia M 104.

Pentru divertisment am rezolvat roiul deschis M 67 in 25- 30 de stele si am admirat galaxia M104 care, la mariri intre 41x si 173x,  s-a vazut ca un obiect cetos, de forma ovala, bine vizibil.

Seeing catastrofal, ISWATIT, Leo - Miercuri 16 Aprilie

 Miercuri 16 Aprilie nu mi-a trebuit pea multa vreme ca sa-mi dau seama ca seeingul era catastrofal. Ce sa vorbim despre inele de difractie cand nici macar discurile Airy nu se vedeau tot timpul. Cand si cand, la stelele mai luminoase, iesea discul Airy ''la copca, sa rasufle'' dupa care, ceea ce ramanea din stea, era un fel de flacaruie dansatoare.

Am inghitit in sec, am pufnit de vreo doua ori si ... asta e, am continuat proiectul observational ISWATIT, chiar si in aceste conditii. 

Capitolul ''Constelatiile de iarna'' din ISWATIT formeaza o cauza pierduta, pentru cel putin o jumatate de an. Din capitolul ''Constelatiile de primavara'' aveam, pana in acea seara, de revizuit Leo, Virgo, (Corvus + Crater) acestea sunt prezentate impreuna ca si (Cancer + Canis Minor). Spre aceste constelatii mi-am indreptat atentia pentru ca in viitor sa pot aplica ''Planul B  de vara''.

''Planul B de vara'' este urmatorul: sa inchei ISWATIT pentru constelatiile de primavara si sa observ obiectele ISWATIT din cele doua constelatii de vara, Libra si Sagittarius, ramase restante de anul trecut. Sa pun in repaos ISWATIT si sa incep un nou proiect observational. Cum ar fi, de pilda, ''Lista Herschel 500'', care contine 500 dintre stelele duble descoperite de acesta, propunere de la revista Meteor/ Martie 2025. Sau sa reiau ''Lista Herschel 400'' de obiecte Deep Sky unde m-am plafonat la un numar de 224 DSO. 

Pentru a trece la Planul B trebuie deci sa inchei ISWATIT. Cel putin pana la toamna cand voi putea continua cu restantele de toamna-iarna. Iata deci o lista de ''tudu'', de aplicat.

ISWATIT, Leo, pag. 12 -13, dobsonian ''Ratusca cea urata'' armat cu ocularul Svbony 7-21mm, model 135 si ocular Radian 5mm / 173x.

In Leo am observat cele opt stele duble/multiple din tabel :Algieba / Gamma Leo , 54 Leo, 93 Leo, 88 Leo, 90 Leo, Tau Leo, 7 Leo si 6 Leo.

Nici una dintre aceste stele leonine nu mi-a ridicat probleme mari la rezolvare.

La steaua multipla Gamma Leo s-au vazut bine, inafara de companionul B si companionii C si D.

Companionul lui 54 Leo mi s-a parut a fi albastru sau mov iar cel al lui 88 Leo, oranj.

Tau Leo s-a vazut ca dubla albireonica, cu primara galbena si companionul albastru.

Inafara de cele opt stele din tabelul pentru Leo, am mai observat STF 1540 care se vede in acelasi camp cu Tau Leo si giganta rosie R Leo, faimoasa stea variabila.

Privind tabelul adnotat conform codului de culori, se intelege imediat de ce am putut, de aceasta data, sa avansez cu proiectul, desi seeingul a fost advers. Doar doua stele sunt ''scufita rosie'' ( separatie < 4''), toate celelalte stele duble din tabel au separatii mai mari sau mult mai mari. Concluzia imi este cunoscuta de multa vreme: se pot face unele observatii utile chiar si in conditii ostile.

Stele duble, 16 Aprilie 2025

ISWATIT, Coma Berenices, pag. 22-23: aceeasi instrumentatie. 

Am reusit sa observ patru dintre cele sapte stele din tabelul pentru aceasta constelatie.

17 Com este rezolvabila cu oricare binoclu iar 12 Com cu oricare luneta, cat de mica.

24 Com este o dubla albireonica splendida, cu primara oranj si cu companionul albastru iar 35 Com este in imediata vecinatate a galaxiei M64.

Cosita Veronicii este insa seducatoare. Degeaba am avut eu intentia de a observa stele duble in Coma, am fost atras de chemarea cerului profund. Am observat roiul sferic M53 si galaxia M64. Roiul deschis Mel 111 ''nu se pune'' desi este un obiect maiestuos in cautatorul RACI 8x50mm.

Oboseala zilei si-a spus cuvantul asa ca am intrerupt observatiile in Coma si am incheiat prin reobservarea admirativa a inepuizabilei stele multiple Alcor-Mizar si a spledidei duble care poarta numele zeitei romane a profetilor , Porrima.

ISWATIT - Auriga , Sambata 12 Aprilie

 Sambata 12 Aprilie am avut cer senin dar si ''bucuria'' Lunii Pline. Ici-colo se vedeau spre orizont nori razleti. Fondul cerului era gri-sticlos si se vedeau pe el stelele pana pe la magnitudinea 3. Nu, nu avea rost sa ma obosesc sa instalez unul din cele doua  telescoape mai maricele. 

''Voi face observatii cu ''Ratusca cea urata'' D= 125mm F/ 6.9 si voi continua proiectul observational ISWATIT adica reobservarea obiectelor din cartea ''In Starland With A Three Inch Telescope'' de William Tyler Olcott'' mi-am zis eu. Editia dupa care lucrez a aparut in 1909 la editura G.P. Putnam's Sons, am descarcat-o de pe archive.org in format electronic dar am si tiparit-o si este legata cu spirala.

Progresul proiectului ISWATIT din aceasta iarna se poate numi mai degraba ''regres''. Cauza este una singura, vremea a fost extrem de potrivnica observatiilor. Constelatiile de iarna s-au cam dus daca vrei sa observi seara. O scurta privire m-a lamurit ca puteam sa fac observatii, fara a fi stanjenit direct de Luna, in Auriga si in Gemenii. Si exact asta am si facut dar de influenta indirecta a lui Lady Luna ... scapa cine poate ... eu nu am putut.

In Starland With A Three Inch Telescope

ISWATIT, Auriga, pag. 48 - 49, ( continuare )

Fac notite direct pe copia tiparita asa ca mi-a fost usor sa vad ca in Auriga mai aveam doar cinci stele duble de observat  deoarece restul de opt, din totalul de 13, le observasem cu ''Ratusca'' pe 19 Decembrie 2024.

Aseara am reobservat, dintre acele stele deja observate, pe STF 616, deoarece m-a ajutat la localizarea roiului stelar deschis NGC 1778. Am numarat in acest roi 12 stele la 216x/ DeLite 4mm si ceata luminoasa slaba cu un diametru egal cu raza campului vizual deci aprox. 8 minute. Cele mai luminoase stele din roi formeaza un asterism in forma de ''L'' dar inclinat si cu deschiderea spre Vest. Pe bratul nordic al L-ului se vede o stea dubla cu separatie de ordinul a cateva secunde. 

NGC 1778, schita electronica
in baza imaginii PanSTARRS DR1 color,
se vede steaua dubla din bratul nordic.

Pentru a ajunge la acest roi am observat si dubla STF 644 care a fost surpriza placuta a serii de observatii. Este foarte stransa, StelleDoppie da o separatie de 1,6'' pentru AB si indica culorile de alb pentru primara si galben pentru companion. Eu le-am notat ca fiind galbene amandoua dar nu orice fel de galben. Companionul lui STF 644 s-a vazut aseara de un galben auriu dar nu aur capitalist obosit ci un galben auriu de comoara a lui Ali Baba, lasciv si foarte intens, cu nuanta aramie, de aur aztec.

O alta reobservare a fost cea a dublei STF 698. Nu-i mare spectacol ceresc aceasta dubla dar, la jumatatea distantei dintre ea si M38 se afla steaua langa care se afla micul roi NGC 1907. Din cauza Babei Luna si a paclei, NGC 1907 s-a vazut aseara doar la 144x/ Radian 6mm si doar cu vederea periferica.

A fost asadar obligatorie revizitarea roiului M38, bine vizibil abia la 124x, la 41x era aproape invizibil.

M36 s-a vazut decent, cu dubla sa STF 737 iar M37, desi slab luminos, a aratat zeci de stele.

Langa asterismul- patrulater neregulat care contine 56 Aur adica SHJ 75, se vede fantasticul roi stelar deschis NGC 2281. Este un roi mic dar compact in care la 216x am putut numara 15- 20 de stele si se mai zareau si altele cu vederea periferica. Stelele mai luminoase formeaza doua asterisme in acest roi si anume un ''romb'' si un ''Y''.      ( As putea numi  Y-ul ca ''trifida'', un conoisseur va sti imediat despre ce vorbesc ). Una dintre stelele ''rombului'' mi s-a parut a fi dubla.

Stele duble/ multiple observate la 12 Aprilie 2025

Pana aici, stelele observate au fost din Perseu ( STF 352, STF 533, STT 81) si din Auriga ( STF 618, STF 644, STF 698, STF 681, STF 685, SHJ 75). Cu acestea am observat toate stelele din tabelul ISWATIT pentru Auriga.    

( Olcott asa obisnuia, mai altoia uneori stelele unei constelatii in lista alteia. )

Apoi am inceput observatiile ISWATIT, Gemenii, pag. 74-75. Insa si aceasta constelatie era deja prea jos asa incat am reusit sa observ doar patru stele : Castor, Delta Gem, Zeta Gem ( celebra variabila) si Eps Gem ( mai putin celebra stea de comparatie pentru Propus/ Eta Gem ).

Delta Gem a fost foarte greu rezolvata si separata la 144x/ Radian 6mm din cauza paclei si a altitudinii scazute. La un moment dat, m-am indoit ca observ steaua potrivita. Am verificat prin cautarea asterismului triunghiular de la Est de Delta. Mda, se vedeau trei stele dar ca sa fiu sigur, am cautat si am observat la 144x nebuloasa planetara Eskimo care se vedea ca o steluta foarte slab luminoasa, inconjurata de un halou nebulos. Odata confirmat, m-am intors la Delta unde, pana la urma, am obtinut o imagine stabila dar foarte slab luminoasa , si intens agitata, a companionului lui Delta.

La Kappa Gem si Lambda Gem rezultatul a fost negativ.

In incheiere, am rezolvat la 144x ''Dubla - dubla'' Epsilon 1-2 din Lyra unde s-au vazut stelele A,B,C,D si I, zdravan zdruncinate de turbulenta. Apoi Izar/ Epsilon Boo a fost foarte frumos rezolvata si separata dar pe cerul gri-lucios, nu se vedea culoarea azurie a companionului.

Rezumand, am observat aseara cele 16 stele duble sau multiple din tabel si sapte obiecte Deep Sky ( NGC 1788, NGC 2281, NGC 1907, M38, M36, M37 si NGC 2392). Multumitor pentru o seara de Luna Plina ...

Cateva duble ursine dar nu numai ... Miercuri 9 Aprilie

Eta CrB/ STF 1937, asa cum am rezolvat-o in Iunie 2023
cand avea separatia de 0,56'', cu dobsonianul Grond D= 250mm F/4,8

In seara de Miercuri 9 Aprilie cerul parea sa fie senin dar de fapt era paclos. Luna , in varsta de 12 zile a fost insa turbulenta principala a observatiilor astronomice.

Folosind dobsonianul Toleascop D= 200mm F/ 6,16 am reusit sa observ zece stele duble, mai ales din Ursa Mare - de aceea le numesc ''ursine'' si doua ? una ?? obiecte Deep Sky.

De unde semnele de intrebare ? De la faptul ca unul dintre obiectele Deep Sky observate ( reobservate ) este Messier 40 care este de fapt steaua dubla optica Wienecke 4, prescurtat Wnc 4.

Celalalt obiect al cerului profund a fost nebuloasa planetara M97 din UMa. Pot sa declar ca ''in viata vietii mele'' nu am mai vazut o imagine atat de fantomatica, de stearsa, de pacloasa sau maloasa ca cea a lui M97, de aseara. Noroc a fost cu steluta TYC 3827-457-1 de magnitudinea 11,8 de la N-NE de nebuloasa. Doar datorita ei ''am agatat'' fantoma nebuloasei si , dupa multa insistenta, am obtinut o imagine constanta ... dar asa cum am descris-o mai sus.

Mai jos este tabelul stelelor duble observate aseara, unde am inclus si Messier 40 sau Wnc 4.

Doua dintre dublele observate sunt subarc. STT 235 din Ursa Mare va mai fi subarc pana in 2026 cand separatia ei va creste peste cea de 1". 

Cealalta este Eta CrB sau STF 1937 care acum este la separatia de 0,7''. A fost rezolvata si separata cu puntita de cer negru, bine vizibila, la 308x/ DeLite 4mm si cu puntita ''larga'' la 410x/ Radian 3mm.

Dubla subarc Eta CrB / STF 1937 mi-a fost semnalata, cu mult timp in urma, de catre Virgil Scurtu. Intr-o discutie, el si-a amintit cum a rezolvat aceasta dubla foarte dificila , cu reflectorul sau de 320mm. Acest reflector a fost de tip hibrid Newton - Nasmyth si a fost construit de catre Jean Seidel, alias Ioan Zaidel din Pitesti, pentru astronomul amator bucurestean Filoti. Dupa care a fost donat lui Virgil Scurtu pentru preconizata sa Societate astronomica ''Urania'' din Iasi.

Descoperita de catre William Herschel, Eta CrB are o perioada de revolutie foarte scurta, de doar 42 de ani. In 2020 s-a inchis la 0,38'' dar in 2032 va ajunge la o separatie de o secunda de arc. Daca voi mai fi prin preajma, voi putea sa o rezolv cu favorita seraiului meu de telescoape, ''Ratusca cea urata''.

Eta CrB este o veche prietena. 

Iata mai jos raportul meu catre Grupul Yahoo SARM din 5 Septembrie 2011 in care am relatat despre rezolvarea lui Eta CrB, a lui Zeta Boo si a altor cateva celebritati dubliste dar de rang mai mic.

Duble si galaxii - Vineri 4 Aprilie

Vineri 4 Aprilie, cerul a fost senin, am facut observatii cu dobsonianul ''Toleascop'' D=200mm F/6,16. Desi mi-am pus la indemana si alte oculare, pana la urma am folosit aproape exclusiv doar ocularul zoom Svbony 7-21mm si Tele Vue DeLite 4mm.

La reglarea cautatoarelor, am observat cu ocularul XCel 25mm, la 49x. Steaua-tinta a fost Castor care a fost rezolvata ca tripla, fara separarea lui AB. Deoarece folosesc mariri mari la stele duble, ajustarea cautatoarelor este obligatorie la fiecare observatie. Altminteri, trebuie sa mergi incet, pas cu pas, de la ocularul de 25mm, la cel de 15mm, apoi la cel de 10mm si te apuca plictisul si renunti la observatii. Cu un cautator bine reglat, nu-i mare filozofie sa treci direct de la 40x-50x la 250x-300x. Deci sa folosim cel mult doua oculare. La stelele luminoase, mai luminoase de magnitudinea 8, sa zicem si care sunt bine vizibile in cautator, nici nu este nevoie de ocularul de camp mare de 20-25mm, poti cauta si observa direct cu cel de 4-5mm. Doar cu un ocular. Asa a procedat, ca sa dam un exemplu celebru, William Herschel. Si-a confectionat multe oculare dar cand pornea la observatii, un buzunar era prea mare pentru trusa lui de oculare. Ba, de multe ori folosea un singur ocular. Exemplu: primul catalog de stele duble al lui Herschel a fost intocmit in baza observatiilor sale cu un telescop cu focala de 7 picioare, adica 2100mm. Dar nu cel cu apertura de 160mm cu care a descoperit pe Uranus. Apertura telescopului de 7 picioare pentru duble a fost de 122mm iar marirea folosita a fost constanta, de 222x. 

- Aseara, dupa ajustare, am rezolvat si separat la 308x, dublele k Gem, Delta Gem si Eta Gem.Superbe !

- Seninul cerului a fost insa ''comci-comca'' asa cum am banuit si asta s-a vadit la observarea nebuloasei planetare Eskimo Nebula / NGC 2392 unde steaua centrala si zona centrala mai luminoasa, au fost bine vizibile. Dar ''viteza doua'', zona nebuloasa periferica, de diametru mult mai mare, s-a zarit numai cu vedere periferica ! 

- M35 la 308x, este un roi magnific ! Se vedea o spuza de ''nenumarate'' stelute slab luminoase, un spectacol de-a dreptul hipnotic. Chiar si in micul roi invecinat, NGC 2158, se vedeau cateva stele rezolvate, restul formau o ceata slab luminoasa si de diametru insignifiant fata de cel al lui M35.

- In seri ca aceasta, vrei - nu vrei, Luna este vedeta principala. Am observat-o si pe ea la 308x, mai ales zona terminatorului. Se vedea o bogatie de detalii care m-au lasat ... fara cuvinte.

- La Marte, la 308x, calota polara nordica s-a impus imediat. Momentul observatiei a fost centrat pe 22:00 ODV adica 19:00 UTC. Calota se vedea dantelata de o margine gri iar intre ea si ecuator, undeva in zona temperata, se vedea slab o zona gri, usoara ca o ceata.

Pentru identificari pe Barsoom, folosesc  ''Mars Profiler'' al lui ''Sky and Telescope'' :

https://skyandtelescope.org/wp-content/plugins/observing-tools/mars_profiler/mars.html# 

Azi am aflat ca zona semnalata, a fost Utopia. In emisfera sudica, se vedeau doua zone separate, ambele mult mai bine vizibile decat Utopia. Erau Mare Cimmerium si o parte din celebra Syrtis Major. Forma generala a planetei era departe de a fi circulara, limbul estic era intr-o faza pronuntata, bine vizibila dar nu am evaluat-o.  

- Curiozitatea ma grabea ! Cum se va comporta DeLite 4mm la stele duble, pe dobsonianul de 200mm ?

Am cautat Iota Cnc si am admirat, la 308x, contrastul delicat de culoare dintre primara galben-pai si companionul alb, cu ape albastre. Saturarea culorilor este excelenta.

Dar Iota Cnc nu-i o dubla de rangul lui Toleascop, a servit in primul rand la orientarea spre dublele pe care voiam sa le observ.

- Am rezolvat si separat la 308x : STF 1311, SHJ 101, S 583 ca tripla, SHJ 100 ca tripla, STF 1298.

Spre regretul meu, seeingul deloc ingaduitor, care o fi fost undeva pe la Pickering 4/5, combinat cu transparenta afectata de pacla, au dus la urmatoarele esecuri: Bu 460, STT 96, Bu 105. Deci testul de rezolutie a fost buctat de DeLite 4mm dar nu din vina lui, de revenit !

Aproape de zona stelelor Sigma Cnc, unde observasem stele duble, am vazut in CDSA simbolul unor galaxii. 

- Sa ne incercam oare puterile, mai Toleascopule, ce zici ? 

- Tin-te bine, prietene, mi-a raspuns el.

Prima galaxie observata cu acest prilej a fost NGC 2683 care pare sa fie o vedeta pentru astronomii amatori care i-au pus numele de UFO Galaxy. Am vazut-o cel mai bine la 136x, cu ocularul zoom Svbony model 170 setat la f=9mm. UFO Galaxy se vedea ca un obiect cetos, de forma fuziforma foarte pronuntata, la Vest de o steluta de 12mv. Am apreciat axa mare a galaxiei la o lungime de 2/6 din raza campului vizual. Adica aprox. 3 minute de arc. Axa mare este inclinata la un PA = 10* - 15*, am notat eu. In Aladin Lite vad insa o inclinatie mai mare, pe la 30*. Mda, nu-o noutate aceasta ''precizie'' a mea.

A doua galaxie a fost NGC 2859 pe care am vazut-o ca obiect cetos, circular, la Est de o pereche de stele de 7mv si 11mv. Am apreciat diametrul galaxiei la 1/20 din raza campului vizual deci la 20''. Stellarium indica un diametru de 90'' deci eu am reusit sa vad doar nucleul galaxiei. Mersi, ma multumesc si cu atat ! 

Cea de a treia incercare galactica a fost ''cu cantec'' si a avut drept tinta NGC 2770 care este numita si Supernova Factory. Ce pot sa spun ca am  vazut acolo ? Mai nimic. La Vest de un asterism de stele in ''L'', se ghicea ( spun mai degraba decat ca '' se vedea'' ), un obiect cetos atat de slab luminos incat forma si dimensiuni erau indeterminabile. Dar o scanare indelungata la 176x, fara indepartarea ochiului de la ocular, m-a convins de prezenta, de existenta obiectului fantomatic. Iata unde trebuie sa revin, de indata, cu dobul de 250mm !

Avand ocularul zoom pe pozitie, am revenit la stelele duble. Am observat STF 1333 (''o bijuterie'' am notat), HJ 1166, STF 1334 ( alta ''bijuterie'' ), STF 1369 si STF 1374.

Singura dubla fitzoasa intalnita aseara a fost STF 1338 care, desi subarc ( are separatia de 0,98'') a fost rezolvata cu usurinta de ocularul zoom la 176x. Nu a fost nevoie de Delite.

M-am pregatit sa inchei, am admirat M65 si M66. Niciun semn ca NGC 3628 ar fi fost acasa !

Am admirat tripla Zeta Cnc, una dintre cele mai frumoase ale cerului de primavara si am incheiat cu rezolvarea si separarea clara a dublei subarc de 0,71''. Minunata priveliste !