Doza homeopatica de Lista Herschel 400 - Luni 21 Aprilie

Galaxia NGC 3900 din Leul, dobsonian D=250mm, G= 171x,
schita in creion, prelucrata in Gimp si Paint

Seara de Luni 21 Aprilie, a doua zi de Pasti, Cristos a Inviat !

Nu am mai rezistat tentatiei si, inca inainte de a pune in pauza proiectul ISWATIT, mi-am oferit o doza homeopatica ( asta inseamna prin definitie ''foarte mica'' ) de observatii galactice. Si aici aplic principiul '' observatiei cu scop definit '' adica ceea ce romglezii numesc ''observation with a purpose'' .

Ce este, ce inseamna ''observatie cu scop definit'' ? Inseamna ca atunci cand iesi sub cerul instelat ca sa faci observatii sa ai un proiect observational. Cum sunt acum, la mine:

- revizuirea prin observatii a  ISWATIT, a hartilor si notelor din cartea lui Olcott

- sau ''Atlasul sinoptic de stele variabile'' pe care binevoieste sa-l elaboreze Altetea Mea  

- sau ''Stele de vara si de seara'', in care ''de vara'' a ajuns sa insemne tot anul, proiect in care iau, la modul ''buldozer'', harta dupa harta si stea dupa stea din atlasul CDSA a lui Mullaney - Tirion

- sau ''Observatii cu instrumente mici'', proiect in care folosesc la observatii telescoape de 90mm si 76mm, lunete de 60mm si 50mm si chiar 14mm diametru.

Alternativa este sa te bazezi pe pleznelile siturilor cu tematica astronomica si ajungi sa casti gura la tot felul de Super Moon ( care arata de fapt ca Luna cea de toate serile) si la ''alinieri planetare'' cu planetele raspandite de la Est pana la Vest si pana dincolo de el. Sau sa cauti quasari si gauri negre care incep sa se vada abia cu telescoape de patru metri. Dar care-s tare frumos colorate pe ecranul telefonului ...

Unul dintre proiectele observationale caruia nu i-am facut loc pe agenda mea decat de cateva ori, este Lista Herschel 400 care reprezinta o colectie de obiecte ale cerului profund, descoperite de William Herschel. Canadienii care au intocmit lista s-au crezut foarte smecheri si, in loc sa intocmeasca o lista cu cele mai faine 400 de obiecte descoperite de marele nostru inaintas ( da, este inaintasul nostru pentru ca a debutat furtunos ca astronom amator si constructor amator de telescoape ) au intocmit o lista in care au inclus si unele obiecte spectaculoase dar in care majoritatea sunt niste pufuleti ceresti abia observabili cu coada ochiului.

Atlasul meu preferat este Cambridge Double Star Atlas de James Mullaney si Will Tirion. Accentul principal al acestui atlas este pus, cum o spune numele, pe stelele duble si multiple. Dar este un atlas nemaipomenit de bine intocmit si, pe langa duble, are evidentiate si multe DSO. Atunci cand sunt scufundat in vreuna din serile proiectului ''Stele de vara si de seara'' si sar ca Tarzan din dubla-n tripla prin constelatiile atlasului, mi s-a intamplat adesea ca, taman langa dubla x sa fie vreo galaxie, vreun roi sau vreo nebuloasa planetara. Si uite asa, 

  Mircea observa stele duble

am ajuns la 224 obiecte observate din Lista Herschel 400. De cateva ori am incercat sa fac observatii dedicate acestui proiect dar rar. Luni seara am decis sa reinnod firul acestor incercari.

Pentru observatii am folosit dobsonianul SW Classic 250P , botezat ''Grond'', cu ocularele si maririle: XCel 25mm/ 48x/ camp real 75' si Svbony 7- 21mm (zoom, model 135):  57x/ 42' respectiv 171x/ 21'.

Pentru orientare am folosit hartile din ''Aprilie - a cincea noapte'', pag. 122, din ghidul ''Herschel 400'' al lui Steve O'Meara.

- NGC 3665 este o galaxie spirala de magnitudinea 10,8 din Ursa Mare, aflata la mica distanta spre Nord de frumoasele duble Alula Australis si Alula Borealis. S-a vazut ca un obiect cetos, de diametru mic dar bine vizibil, usor oval, cu o steluta in imediata vecinatate, spre S-E.

- NGC 3941 este o galaxie spirala barata de magnitudinea 10,3 din Ursa Mare. Locatia ei formeaza un asterism triunghiular isoscel, avand intr-unul din colturile bazei un romb de stele iar in celalalt un triunghi stelar. Galaxia este relativ luminoasa si bine vizibila, de forma aproximativ circulara si cu diametrul de cateva minute, cu centrul mai luminos si cu un halou tot mai slab care se topeste in fondul cerului.

- NGC 3900 este o galaxie spirala din Leul, spre granita sa nordica cu Ursa Mare. A fost abia vizibila la 171x, ca un mic obiect cetos formand asterism triunghi isoscel cu doua stele slabe la N-NE de o stea considerabil mai luminoasa. Aladin Lite/ Simbad mi-a spus ca steaua mai luminoasa de la N-NE este TYC 1987-1709-1 de magnitudinea 10,85 in Jonhson V. Stelutele slab luminoase nu sunt catalogate, se pare. Am facut schita a acestei galaxii.

Deoarece NGC 3900 a fost greu vizibila, am simtit nevoia unei confirmari. Am apelat la Aladin Lite unde am obtinut imaginea de mai jos, la scara corespunzatoare unui camp de 24', cel mai apropiat de campul de 21' a telescopului meu, cu ocular zoom la f= 7mm, pentru marirea de 171x.

Am rotit apoi in Gimp schita mea pentru a pune in corespondenta punctele cardinale si am obtinut confirmarea cu certitudine de 100% a observatiei. Pentru a ne convinge, este suficient sa comparam pozitiile si luminozitatile stelelor din camp, unde cea mai luminoasa este TYC 1987-1709-1 iar micul obiect cetos este galaxia NGC 3900. Din forma qvazi-circulara a obiectului observat, fata de cea lenticulara din imaginea DSS 2, am inteles ca ceea ce am vazut a fost doar partea centrala, numita in engleza ''bulge'' a galaxiei. Sa retinem ca, in general, nucleul unei galaxii nu este vizibil de aceea este mai corect sa vorbim despre ''partea centrala'' a ei.

NGC 3900 in imagine DSS / Digital Sky Survey, sursa Aladin Lite

NGC 3900, schita, rotita si adnotata

- Toate aceste trei galaxii se afla intr-o zona apropiata de perechea amintita de stele duble. 

Xi UMa/ Alula Australis este o stea dubla fizic, cu separatia de 2,4'', foarte frumoasa.

Nu UMa/ Alula Borealis este o dubla optica, are un companion cu separatia de 7'' si cu primara de culoare oranj. Tare frumusica si aceasta.

Si, uite asa, Luni seara am crescut cu contorul Herschel 400 la 227 obiecte. Intentionez sa fac mai frecvent asemenea incursiuni herscheliene.