Din ziarul ‘’Universul’’, Marti 8 Octombrie 1913 :
CONVORBIRI
ASTRONOMICE
Amatorii
astronomi din România
Sunt încă mulţi în ţara noastră,
cari nu pot să priceapă cum poate un om serios, să se uite la stele. Odată, un
domn avocat, mă întreba cu toată seriozitatea, dacă ştiu să ghicesc în stele şi
a rămas foarte deziluzionat, când i-am dat un răspuns negativ. Pe unii îi
sperie bolta cerească, mai ,ales, dacă s’au încredinţat, că în adevăr, Pământul
e rotund şi că prin urmare bolta cerească e în realitate o imensă sferă, în mijlocul
căreia ne-am afla noi. Imensitatea spaţiului şi a timpului îi face să se
înfioare şi nici odată nu se vor mai interesa de o ştiinţă care turbură
liniştea celor slabi cu duhul. Alţii, mai curagioşi, cred că te încurcă
spunându-ţi, că astronomia e o ştiinţă de lux şi că nu aduce nici un folos,
căci ei nu ştiu, că ceasornicul ce-l au în buzunar şi pe care-1 consultă de
zeci de ori pe zi, e regulat tot cu ajutorul astrelor; mersul trenurilor şi
cursele vapoarelor, calendarul, explorările în ţările necunoscute, nu s’ar
putea face fără ajutorul astrelor.
Cu toate acestea sunt răspândiţi
pe suprafaţa pământului, zeci de mii de amatori astronomi, cari fără să se
întrebe de foloasele astronomiei, nici de partea ei filozofică, studiază cerul
în mod practic, fac observaţii cu ochii liberi, cu binoclul şi cu lunete de
diferite mărimi.
Se vor mira poate mulţi, când vor
afla, că de câţiva ani încoa, numărul amatorilor astronomi din ţara noastră a
sporit mult. Pe unde până în 1907, nu ştiu dacă eraü 10 sau 12 în toată ţara —
vorbesc de cei care fäceau observaţii mai serioase, azi sunt câteva sute.
Nenumărate lunete, mari şi mici se îndreaptă spre bolta cerească în fiecare
noapte senină. Sunt apoi nenumăraţi, cei cari acum învaţă constelaţiunile.
Inainte, multe fenomene cereşti
treceau neobservate, azi până şi cele mai neînsemnate comete sunt observate de
amatorii noştri astronomi. Când am anunţat reîntoarcerea cometei Westphal după
61 de ani, zeci de amatori sau grăbit să ceară indicaţii asupra drumului ei
aparent pe bolta cerească ca să o observe.
Cometa Neujmin, care abia
strălucea ca o steluţă de mărimea 12 şi jumătate, a putut fi observată de d-nii
I. şi C. Rosetti Bălănescu, cari între alte lunete posedă şi una dintre cele
mai excelente, o lunetă de 135 mm obiectiv, un model de „căutător de comete“.
Mulţi dintre posesorii de lunete
mici locuesc la ţară şi e îmbucurător faptul că printre aceştia sunt multi
învăţători.
Nu contest valoarea sfaturilor
morale ce se dă ţăranilor la şezători, vor fi şi ele bune la ceva dar mult mai
mult face să lupţi în contra superstiţiilor lor. Aşa între altele, domneşte la
sate superstiţia cu zmeii, cu sburătorii cari în realitate, nu sunt decât
stelele căzătoare şi bolizii.
Ţăranul nostru, dacă nu are destul
spirit de iniţiativă, dacă nu-şî poate utiliza inteligenta cu care e destul de
înzestrat, apoi sufere aceasta din cauza superstiţiilor, deci a lipsei lui de
cultură. Dacă îi se esplică că toate fenomenele cereşti pe cari le vede, nu se
datoresc unor fiinţe rău făcătoare, dacă va fi învăţat să nu se mai teamă de
ele, va privi altfel natura, va avea mai multă încredere în el însuşi.
E îndopat însă tot cu poveşti, cu
sfaturi morale, mai bine sau mai räu expuse şi e lăsat strein de natura în
sânul căreia el trăieşte. Astronomia e cel mai puternic mijloc de cultură şi
învăţătorii cari se ocupă cu cunoaşterea practică a cerului, vor putea să fie
foarte folositori ţăranulul.
Tot aşa li s-ar putea explica
fenomenele meteorologice, cari sunt în legătură cu agricultura.
Afară de învăţători, se mai ocupă
cu studiul practic al cerului numeroşi tineri, mulţi dintre ei elevi de liceu. Un
elev al cursului superior de la liceul din Craiova a calculat pentru vreo 10—15
oraşe din ţară fazele eclipseî solare din August 1914, un altul din Fălticeni a
încercat să determine, latitudinea acelui oraş şi dacă rezultatul nu e exact în
ce priveşte secundele de arc nu e de mirare; era prima încercare şi se slujea
de un teodolit.
Câţiva amatori fac observaţii
sistematice de stele căzătoare, pe cari le trimit unui comitet din Hamburg,
unde se centralizează asemenea observaţii. In curând voi organiza o secţie
pentru observarea stelelor variabile, observaţiuni cari cer numai răbdare şi
entuziasm. Iată deci că amatorii pot să aducă foloase reale ştiinţei astronomice.
Resultatele observaţiunilor le-am
publicat în revista Orion, iar în
timpul din urmă în Ziarul Ştiinţelor populare, care a luat un avânt atât de puternic.
E nevoie însă ca numărul celor cari vor să cunoască cerul, să fie cât mai mare,
căci prea e mare numărul celor cari nu-l cunosc şi nu vor sa-l cunoască, deşi
în cer trăiesc, căci Pământul e şi el tot un corp ceresc ori cât s’ar supăra
neprietenii astronomiei.
Victor Anestin
No comments:
Post a Comment