In aceasta seara am folosit pentru observatii binoclul Saga 10x42mm, un binoclu chinesezc excelent, cu prisme Amici. Singurul meu binoclu de acest tip.
Observatii:
- La Jupiter se vedea discul. Un disc minuscul, ce-i drept, dar disc. De un diametru enorm pe langa stelele ''punctiforme''. Spre Vest, la distanta mare de Jupiter, se vedea un singur satelit, aflat in planul ecuatorial al planetei. Spre Est de batranul Jove, se vedea un alt satelit, la o distanta de aproximativ o raza joviana, si la o altitudine ''joasa'', sa zicem spre Banda Tropicala Sudica / STB.
- In roiul stelar M35 am vazut sapte, opt stele si ceata luminoasa slaba.
- In constelatia Auriga, roiurile M37 si M36 au fost, la randul lor, slab luminoase dar bine vizibile cu vederea directa.
- Roiul M38 insa a fost cu greu vizibil, la limita, cu vederea directa si ceva mai bine cu vederea periferica ( celebra ''averted vision'' ca sa ne dam romglezi !).
- In roiul Praesepe / Stupul sau Ieslea, adica M44 din Racul, am numarat 16 stele. Se vedea clar asterismul in forma de ''V'' iar steaua din varful acestuia, ADS 6915 care este tripla , se vedea ca dubla.
Iata mai jos, cum s-a vazut roiul M44, in conjunctie cu planeta Marte la 3 Iunie 2023, vazut prin acelasi binoclu Saga si cu steaua multipla ADS 6915 evidentiata.
 |
| Roiul Messier 44, asa cum l-am desenat in Iunie 2023, cu Marte si cu steaua tripla ADS 6915 |
- Roiul deschis M67 s-a vazut numai cu vederea periferica.
- Roiul stelar sferic M3 s-a vazut si el slab luminos dar era totusi vizibil,la limita, cu vederea directa. Altitudinea roiului, la orele de seara de sfarsit de Februarie este mica.
- In roiul Mel 111, cel care joaca rol principal in povestea Parului lui Berenice, numita in limbile slave si Parul Veronicii, o pronuntie mai apropiata cultural de noi, am numarat 20 de stele, intre care si steaua 17 Com, dedublata , cu separatie mare.
- Alcor - Mizar s-a vazut doar ca dubla STF 1744 AC cu separatie imensa de 12 minute de arc. Dar, interesant ca se vedea steaua Sidus Ludoviciana, falsa planeta din 1722 a lui Johhan Georg Liebknecht, poti citi povestea la linkul acesta:
- Fara intentii prea serioase, am aruncat o privire in treacat spre giganta rosie R Leo la care am remarcat ca era foarte apropiata ca stralucire de steaua de comparatie 64. Iar se pregateste de un plonjon de mare adancime dumneaei, roscata dolofana !
- O alta giganta rosie, usor de gasit in aceasta perioada, este steaua Y CVn din constelatia Cainii de vanatoare, la care culoarea oranj- rosiatica era bine vizibila si foarte frumos redata, bine saturata, de catre binoclu.
- Am incheiat paragraful ''roscatelor'', adica al stelelor gigante rosii, incercand sa observ alta variabila celebra: R CrB. Cred ca am zarit-o, cunosc zona ca pe buzunarul meu ( in care are grija guvernu' sa nu fie prea multe oricum ... ). Dar intreaga Coroana Boreala era scufundata inca in ceata orizontului.
- M-am indepartat cu binoclul de ceata aceea ostila si am preferat sa inchei mica sesiune prin reobservarea stelei Alfa din Ursa Mare. Este una dintre dublele mele preferate. De ce ?
Ce-i asa de interesant si de grozav la o dubla cu separatia de peste sase minute de arc ? Cine face observatii sustinute de stele duble, s-a intalnit - foarte probabil - cu unele purtand, pe harti, indicativul BU sau Bu. Nu trebuie sa ai prea multe ''intalniri'' de acest gen pentru a simti cum ti se face parul maciuca atunci cand, dupa cateva ''trante stelare'' foarte dificile, vezi din nou pe vreo harta sau intr-o lista de sugestii de observatii, terifiantul indicativ BU.
Ei bine, steaua Alfa din Ursa Mare, Dubhe, formeaza cu steluta de magnitudinea 5, din apropierea ei , dubla Burnham 1077 AC. Exista si dubla BU 1077 AB dar, deocamdata , nu si pentru mine ... Cu aceasta nu s-a descurcat nici dobsonianul de 250mm.
Binoclul Saga 10x42mm a fost incantator si in aceasta seara, mic dar puternic, usor dar capabil, oferind imagini superbe. Al meu nu este insa de vanzare ...
No comments:
Post a Comment