Observatii de Joi 23 Aprilie 2020

Joi 23 Aprilie am facut Astronomie Extrema.
La lasarea noptii,cerul era complet acoperit de nori dar care mai lasau o slaba speranta deoarece erau subtiri.
Cu ochiul liber se vedeau stele putine ,doar cele luminoase precum Castor,Pollux,Capella,Procyon.
In alta parte se vedeau Alfa,Beta,Gamma,Delta din Leul dar Theta /Chertan era la limita vizibilitatii.
Deci magnitudinea limita a fost undeva imediat sub 3mv.
De pilda Delta din Gemenii sau ''cei doi magarusi'' /Asselli din Racul nu se vedeau cu ochiul liber.
Noa, mi-am zis, daca voi reusi sa  vad Venus si cateva stele duble luminoase ma voi considera multumit.
Alternativa era sa-mi tocesc anatomia la calculator ,televizorul se exclude prin definitie iar cititul la lumina artificiala imi afecteaza vederea de performanta.
Instrumentul utilizat a fost dobsonianul ''Toleascop'' D=200mm F/6.16.

Dobsonianul D=200mm F/6.16

*Am inceput prin observarea lui Venus la care,in ciuda paclei,am  vazut excelent forma de secera in faza de 31% dupa Stellarium.
Cam la patru-cinci diametre venusiene spre Vest se vedea o steluta de 9mv,fara nume in Stellarium.

Venus si steaua 9mv ,Joi 23 Aprilie 2020 ,dobsonian 200mm G=205x / Tele Vue Radian 6mm
(Captura de ecran din Stellarium)

*Dintre stelele duble am gasit fie prin vizare directa,  fie ''pe pipaite'' cu cautatorul RDF si am rezolvat :

Theta Aur ca tripla
Castor
Delta Gem - a aratat superb
Algieba
54 Leo
Iota Leo.
k Gem (desi am gasit-o) nu a fost rezolvata,nu se vedea nici urma de companion.

Transparenta foarte scazuta a fost asociata cu turbulenta redusa si de aceea, nu doar la Delta Gem ci imaginile tuturor dublelor vazute au fost foarte frumoase ... ''ca la carte''.
Observatiile pe cer cu transparenta redusa a pus in lumina utilitatea deosebita a cautatorului RDF care pe vreme vitrega este foarte util datorita capacitatii de a crea ''asterisme'' artificiale pe cer.

*Gasirea obiectelor ''la plezneala'' este mare consumatoare de timp astfel ca gasirea stelelor duble a durat vreo ora si jumatate, dupa care cerul a inceput sa se curete.
Am observat M81 si am rezolvat la 154x/ocular Baader Mark III, stelele duble de langa ea :STF 1386 cu separatie de 2.2'' si STF 1387 cu separatie de 9''.

Galaxia lui Bode/Messier 81 si stelele duble STF 1386+STF1387
(Captura din Aladin Lite ,adnotata in Paint)

In functie de grosisment, se vedeau in acelasi camp fie M81 si M82 ,fie la 41x/ocular Vixen LV 30mm , fie toate trei galaxiile din Tripletum Ursae Majoris : M81+M82+NGC 3077.

*Langa galaxia NGC 3077 am rezolvat steaua dubla STF 1400 cu separatie de 3.6''.

''Tripletum Ursae Majoris ''si stelele STF 1398 + STF 1400 (cea observata la aceasta sesiune).
(Captura de ecran din Aladin Lite ,adnotata in Paint)

*Am incercat in zadar sa vad galaxia NGC 2976 din apropierea Tripletei UMa dar in apropiere de locatia ei am observat, in acelasi camp vizual, stelele duble STF 1350 cu separatia de 10.2'' si STF 1349 cu separatia de 19.2''.
Iata deci inca un specimen de ''alta dubla-dubla'' ca celebra Epsilon 1-2 din Lyra.

Stelele duble STF 1349 +STF 1350 si pitica portocalie HR 3824 de la Sud de Tripletum Ursae Majoris
(Captura de ecran din Stellarium, adnotata in Paint)

STF 1350 si STF 1349 formeaza colturile unui asterism triunghiular aspectuos avand apexul in steaua HR 3824 ,o pitica portocalie din secventa principala, de clasa spectrala K5 (temperatura sub 4000 grade Kelvin)  si avand indice de culoare 1.52.
Aceasta ''alta dubla-dubla'' si pitica portocalie HR 3824 au fost printre noutatile serii.

*Ultima noutate a serii a fost galaxia NGC 3610 din Ursa Major ,o galaxie eliptica tanara care mai are inca discul galactic.
NGC 3610 se gaseste la o distanta incerta ,undeva intre 54 milioane si 112 milioane ani-lumina.
Ea a fost descoperita de catre William Herschel in urma cu 227 de ani ,la 8 Aprilie 1793.

Galaxia NGC 3610 din Ursa Mare
(Captura de ecran din Aladin Lite /PANNSTARS/DR1,adnotata in Paint)

*Am incheiat cu steaua dubla STT 215 cu separatia de 1.5'' si care a fost rezolvata la 154x.

Steaua dubla STT 215 din Leo

Foaia de date a stelei duble STT 215 din Leul
(Captura de ecran din StelleDoppie)

Iata o  alta seara de observatii inceputa sub auspicii severe dar care a dat rezultate observationale bune.                                           

Halouri lunare si o mica luneta olandeza

In seara zilei de Joi 6 Februarie 2020 am observat vizual si fotografic haloul lunar de mai jos.
Pentru poze am folosit camera compacta Coolpix S3300 pe trepied foto bricolat.

Halou lunar 6 Februarie 2020

Halou lunar 6 Februarie a.c.

In seara zilei de Sambata 7 Martie a.c., m-a sunat prietenul meu Armand sa ma anunte ca cerul este dominat de un halou lunar intens.
Am luat imediat ''sapuniera'' mea Coolpix S3300 si am observat, vizual si fotografic, acest halou lunar care a fost foarte persistent ,durata lui depasind trei ore.

Halou lunar 7 Martie 2020

Halou lunar 7 Martie a.c.

Halou lunar 7 Martie

Cu decenii in urma, pe vremea lui Ceausescu, doar rareori de gaseau binocluri de vanzare - de pilda 8x30mm, rusesti  iar costul lor era prohibitiv (cam cat un salariu sau mai mare).
Am incercat atunci sa confectionez un binoclu galilean, folosind o pereche de lentile plan-convexe ca obiective si cu doua lentile divergente echiconcave drept oculare.Lentilele divergente proveneau dintr-un binoclu jucarie.
Grosismentul binoclului urma sa fie foarte redus ,undeva pe la 2.5x.
Am avansat binisor cu proiectul, colegii mei de servici confectionand pe strung tuburile principale pentru obiective si cele culisante, pentru oculare.
Urma acum asamblarea celor doua tuburi principale si pentru aceasta a trebuit sa duc la servici unul din subansamble pentru a fi gaurit pe masina de gaurit in coordonate.
Dupa asamblare provizorie,colimare,testare si  trasare, urma gaurirea celui de al doilea tub si apoi trebuia sa fac asamblarea finala.
Din pacate, cineva (vreun nemernic care oricum nu a putut sa faca mare lucru cu ele), a sustras intr-o noapte lentilele unuia din subansamble ,aflat in sertarul biroului meu .Astfel proiectul, ramas fara lentile, a capotat.

Cu timpul, subansamblul ramas fara lentile a fost facut cadou amicului Csillag iar pe cel ramas intreg l-am folosit ,rar, drept ''luneta olandeza''.
O ''luneta olandeza'' este o luneta galileana cu grosismentul mai mic decat grosismentul echipupilar.

Luneta olandeza  cu puterea de marire de 2,5x

De curand insa mi-a venit ideea de a imbunatati aceasta luneta care ,din cauza obiectivului simplet , trebuia diafragmata la apertura de 20mm pentru ca aberatia cromatica sa fie (cat de cat ) suportabila.
Am schimbat asadar obiectivul simplet de 60mm diametru (vizibil in fotografia urmatoare in stanga sus,langa diafragma de 20mm) cu un obiectiv dublet acromat (stanga, mijloc), provenit dintr-un binoclu si avand parametrii de baza : D liber = 50mm , F= 190mm.
Ocularul a ramasa acelasi ,avand f= -50mm (dreapta,mijloc).

De la obiectivul de binoclu am refolosit celula metalica (stanga ,jos) dar aceasta are diametrul mai mic decat interiorul corpului lunetei.
Am compensat diferenta dintre acesti doi diametrii cu un inel confectionat dintr-un segment de tub de carton ,vopsit negru mat dupa ajustare (inelul se vede in fotografie gata montat pe celula obiectivului de binoclu).

Luneta olandeza 3,8x

Luneta olandeza 3,8x50mm

Sa calculam grosismentul lunetei olandeze astfel obtinute:

G  = focala obiectiv/focala ocular = 190/ 50 = 3,8x

O caracteristica a lunetelor olandeze este dependenta campului lor vizual de diametrele obiectivelor.
Cu cat diametrul obiectivului este mai mare, cu atat campul este mai mare.
Aceasta inseamna ca diametrul obiectivului este mult mai mare decat cel cerut de grosismentul echipupilar.
Verificat prin observarea obiectelor ceresti, campul acestei lunete olandeze este de 3.5 grade, imaginea sa este clara, contrastul este bun, cu o buna saturatie a culorilor.
Iata un mic instrument utilizabil, confectionat din parti disparate care zaceau uitate prin unghere.
Dar oare se poate vedea ''ceva'' cu un asemenea instrument minimal ?