Saturday, November 21, 2020

RIP Sajtz (Bandi) Andras

 

In cursul serii de Joi (dupa efectuarea unor observatii) am aflat printr-un email de la prietenul meu Csukas Matyas ca prietenul nostru comun Sajcz Andras, pe care-l apelam toti cu diminutivul Bandi, a trecut la cele vesnice.

La linkul de mai jos vedem stirea de pe situl Asociatiei Astronomice Maghiare/MCsE despre tristul eveniment :

https://www.mcse.hu/egyesulet/egyesuleti-hirek/egyesuleti-hirek-2020/elhunyt-sajtz-andras/

Bandi a fost pasionat de Astronomie inca din copilarie si, desi si-a petrecut toata viata in scaunul cu rotile, a fost un astronom amator pasionat.

Prima sa intalnire memorabila cu cerul a fost cu ocazia eclipsei de Soare din 1961 cand a urmarit evenimentul astronomic, impreuna cu tatal sau, printr-un filtru de sticla afumata.

Mai tarziu a urmarit cu placere bolta instelata desi inca nu stia prea multe lucruri despre astri.

A urmarit apoi emisiuni de popularizare ale lui Kulin Gyorgy si a primit de la acesta lentilele cu care in 1980 si-a construit primul telescop, o luneta Kepler.A studiat cu aceasta craterele selenare dupa o harta din revista ''Jo barat''. A aprofundat cunostintele prin lectura monumentalei carti '' A tavcso vilaga/Lumea telescopului'' de Kulin, a revistelor ''Fold es Eg/Cerul si Pamantul'' si ''Stiinta si Tehnica''.

A construit mai multe lunete pe care le-a dotat cu oculare Huygens si Mittenzwei de constructie proprie dar preferand indeosebi ocularele Ramsden.

Cu noile lunete a observat satelitii galileeni ai lui Jupiter, fazele planetei Venus, deplasarea lui Uranus printre stele, planeta Saturn. Primind harti de la Observatorul ''Urania'', a efectuat observatii de meteori.

Limitele lunetelor simple folosite l-au determinat apoi sa se orienteze spre observarea cometelor si a stelelor variabile.

Mari satisfactii i-au adus observarea cometei Halley, primele observatii ale variabilei Mira sau observarea minimului stelei R CrB.

Un binoclu japonez 10x50mm, primit cadou de la Asociatia Astronomica Maghiara / MCsE a devenit apoi instrumentul sau principal cu care reusit sa observe stele de  pana la magnitudinea 10.3mv.

Din 1987, Andras a fost membru al AAVSO iar din 1990 a fost membru MCsE.

Bandi a continuat observatiile variabilelor binoculare, mai ales cat timp a locuit in Satu Mare/Nagy Falu ,Arad unde magnitudinea vizuala limita oscila intre 6.5mv si 7.2mv.

Dupa mutarea la Arad nu a mai putut continua observatiile sistematice.

A pastrat legatura cu prietenii sai astronomi amatori printr-o vie  corespondenta, in ultimele decenii prin corespondenta electronica.

In mod de-a dreptul uimitor, Andras a fost si pictor. Cu ocazia uneia din vizitele mele pe care i le-am facut - acum vad ca au fost prea rare - Andras mi-a permis sa fotografiez doua tablori ale sale cu tematica astronomica, fotografii care pot fi vazute la linkul de mai sus.

Aceste tablouri cu tematica astronomica sunt superbe dar el a pictat multe alte lucrari cu subiecte din viata cotidiana si de familie.

Prin plecarea lui Andras, lumea a piedut un om bun, prietenos, cu profunda curiozitate intelectuala, un om care a stiut - impotriva slabiciunilor trupesti - sa isi ridice ochii si sufletul la stele. 

Drum bun spre stele prieten drag , Domnul sa te odihneasca in Imparatia Sa !


Friday, November 20, 2020

Dubla conjunctie Luna-Saturn + Saturn-Jupiter si o hoinareala galileana

 




     Joi 19 Noiembrie , in jurul orei 19:30 TLR  ( sa nu zica vreunul ''ora de iarna''  ... ca-i dau peste ''tastatura''     ðŸ‘Š    ) am observat dubla conjunctie Luna- Saturn si Saturn-Jupiter.

Sa vedem de ce oare o denumesc ''dubla conjunctie'' ?

Pentru ca doi astri sa fie considerati in conjunctie ,distanta aparenta dintre ei trebuie sa fie egala sau mai mica de patru grade.

Aseara pe cerul vestic se vedeau trei astri luminosi apropiati : Luna la Est, Saturn spre Nord si Jupiter la Vest.

Figura geometrica formata de acestia era cea de triunghi dreptunghic isoscel,cu Saturn in unghiul drept, Luna in varful estic si cu Jupiter in coltul vestic.





Am efectuat masuratori orientative ''la fata locului'' folosind metoda aproximanta (dar practica) descrisa de Roland Beard la pagina 42 a cartii sale ''Astronomical Observing from a Biblical View''.

Cartea se poate descarca de la acest link:

Astronomical Observing from a Biblical View 


Am verificat astazi cu Stellarium si s-a confirmat forma de triunghi dreptunghic isoscel a asterismului format de Luna-Saturn-Jupiter.

Stellarium permite verificarea cu reticulul de Telrad a distantelor de pana la patru grade .





Distanta dintre Saturn si Luna a fost de aproximativ patru grade ca si cea dintre acesta si Jupiter.

De aici rezulta ca distanta aproximativa dintre Luna si Jupiter a fost :

4 x 1.4 = 5.6 grade

Deci aseara, la momentul observatiei, Luna si Jupiter nu au fost in conjunctie.


*********************


In primavara acestui an am construit din componente disparate o luneta Galilei cu apertura de 50mm si cu grosismentul de 3.8x.


Am incheiat prezentarea micului instrument cu intrebarea :

''...Dar oare se poate vedea ''ceva'' cu un asemenea instrument minimal ?'' 👀

In timpul scurs din Aprilie, am testat de mai multe ori jucaria optica pe obiecte ceresti.

Asa am facut si aseara,dupa observarea conjunctiei duble Luna-Saturn-Jupiter.

(Mda, sa vedem in ce consta acel ''ceva'',daca a fost cu adevarat ceva...Ei,bine , anticipez, a fost !👌 )

* Am putut incadra  asterismul conjunctiei Luna-Saturn-Jupiter daca am asezat fiecare dintre cei trei astri la marginea campului vizual.Campul vizual efectiv este deci intre cinci si sase grade. 

Pentru a testa rezolutia am observat si am rezolvat urmatoarele stele duble :


- Epsilon Lyra / STFA 37 AB,CD : 4.7mv/4.6mv/209''

(Pana pe la 35-40 de ani ,am rezolvat aceasta dubla cu ochiul liber).


-Nu CrB / STFA 29 AB : 5.4mv/ 5.6mv/ 355''


- 31 Cyg/ Omicron 1/ STFA 50 AC,AD :  AC = 3.9mv/7mv/109'' + AD = 3.9mv/4.8mv/337''

Primara A este o stea galben-oranj clasa K2.

Companionul C este o steluta albastra clasa B5, observabil la limita pe cerul iluminat de Luna.

Companionul D este o stea alba clasa A2.

Americanii numesc aceasta tripla drept  ''Patriotic Star''.


-Nu Dra / STFA 35 : 4.9mv/4.9mv/ 62''

-16-17 Dra / STFA 30 AC: 5.4mv/5.5mv/ 90''

Rezolvarea acestor doua stele duble de catre luneta Galilei a fost o placuta surpriza.

Rezulta asadar ca micul instrument are un camp vizual efectiv intre cinci si sase grade, o rezolutie la stelele duble de aceeasi magnitudine vizuala de un minut iar ca putere de patrundere in spatiu ajunge pana la stelele de 7mv.


Nu era mare lucru de pierdut asa ca am testat si niste obiecte luminoase ale cerului profund.

Marea galaxie Messier 31 din Andromeda se vedea relativ mare si luminoasa.

In Roiul Alfa Persei / Asociatia stelara OB 3 a prezentat sapte stele.

In Pleiade / M45 am numarat 11 stele.

Roiul Dublu din Perseu se vedea cu privire periferica.

Vedeta DSO incontestabila a hoinarelii galileene a fost insa roiul deschis Messier 29 din Lebada, aflat in apropierea zenitului.


Sa nu uit : pe tot parcursul observatiei, a fost foarte vizibil fenomenul de ''Lumina cenusie a Lunii''.

Fara a le putea identifica, se zareau vag detalii de relief pe partea in noapte a Lunii.

Pe terminatorul Lunii se vedeau cratere ,mai ales in jumatatea sudica a acestuia.












Tuesday, November 10, 2020

 

“Do not be afraid to become a star-gazer. The human mind can find no higher  exercise.”    

–   Garrett P. Serviss