Sunday, May 17, 2020
Sunday, April 26, 2020
Observatii de Joi 23 Aprilie 2020
Joi 23 Aprilie am facut Astronomie Extrema.
La lasarea noptii,cerul era complet acoperit de nori dar care mai lasau o slaba speranta deoarece erau subtiri.
Cu ochiul liber se vedeau stele putine ,doar cele luminoase precum Castor,Pollux,Capella,Procyon.
In alta parte se vedeau Alfa,Beta,Gamma,Delta din Leul dar Theta /Chertan era la limita vizibilitatii.
Deci magnitudinea limita a fost undeva imediat sub 3mv.
De pilda Delta din Gemenii sau ''cei doi magarusi'' /Asselli din Racul nu se vedeau cu ochiul liber.
Noa, mi-am zis, daca voi reusi sa vad Venus si cateva stele duble luminoase ma voi considera multumit.
Alternativa era sa-mi tocesc anatomia la calculator ,televizorul se exclude prin definitie iar cititul la lumina artificiala imi afecteaza vederea de performanta.
Instrumentul utilizat a fost dobsonianul ''Toleascop'' D=200mm F/6.16.
*Am inceput prin observarea lui Venus la care,in ciuda paclei,am vazut excelent forma de secera in faza de 31% dupa Stellarium.
Cam la patru-cinci diametre venusiene spre Vest se vedea o steluta de 9mv,fara nume in Stellarium.
*Dintre stelele duble am gasit fie prin vizare directa, fie ''pe pipaite'' cu cautatorul RDF si am rezolvat :
Theta Aur ca tripla
Castor
Delta Gem - a aratat superb
Algieba
54 Leo
Iota Leo.
k Gem (desi am gasit-o) nu a fost rezolvata,nu se vedea nici urma de companion.
Transparenta foarte scazuta a fost asociata cu turbulenta redusa si de aceea, nu doar la Delta Gem ci imaginile tuturor dublelor vazute au fost foarte frumoase ... ''ca la carte''.
Observatiile pe cer cu transparenta redusa a pus in lumina utilitatea deosebita a cautatorului RDF care pe vreme vitrega este foarte util datorita capacitatii de a crea ''asterisme'' artificiale pe cer.
*Gasirea obiectelor ''la plezneala'' este mare consumatoare de timp astfel ca gasirea stelelor duble a durat vreo ora si jumatate, dupa care cerul a inceput sa se curete.
Am observat M81 si am rezolvat la 154x/ocular Baader Mark III, stelele duble de langa ea :STF 1386 cu separatie de 2.2'' si STF 1387 cu separatie de 9''.
In functie de grosisment, se vedeau in acelasi camp fie M81 si M82 ,fie la 41x/ocular Vixen LV 30mm , fie toate trei galaxiile din Tripletum Ursae Majoris : M81+M82+NGC 3077.
*Langa galaxia NGC 3077 am rezolvat steaua dubla STF 1400 cu separatie de 3.6''.
*Am incercat in zadar sa vad galaxia NGC 2976 din apropierea Tripletei UMa dar in apropiere de locatia ei am observat, in acelasi camp vizual, stelele duble STF 1350 cu separatia de 10.2'' si STF 1349 cu separatia de 19.2''.
Iata deci inca un specimen de ''alta dubla-dubla'' ca celebra Epsilon 1-2 din Lyra.
STF 1350 si STF 1349 formeaza colturile unui asterism triunghiular aspectuos avand apexul in steaua HR 3824 ,o pitica portocalie din secventa principala, de clasa spectrala K5 (temperatura sub 4000 grade Kelvin) si avand indice de culoare 1.52.
Aceasta ''alta dubla-dubla'' si pitica portocalie HR 3824 au fost printre noutatile serii.
*Ultima noutate a serii a fost galaxia NGC 3610 din Ursa Major ,o galaxie eliptica tanara care mai are inca discul galactic.
NGC 3610 se gaseste la o distanta incerta ,undeva intre 54 milioane si 112 milioane ani-lumina.
Ea a fost descoperita de catre William Herschel in urma cu 227 de ani ,la 8 Aprilie 1793.
*Am incheiat cu steaua dubla STT 215 cu separatia de 1.5'' si care a fost rezolvata la 154x.
Steaua dubla STT 215 din Leo
Iata o alta seara de observatii inceputa sub auspicii severe dar care a dat rezultate observationale bune.
La lasarea noptii,cerul era complet acoperit de nori dar care mai lasau o slaba speranta deoarece erau subtiri.
Cu ochiul liber se vedeau stele putine ,doar cele luminoase precum Castor,Pollux,Capella,Procyon.
In alta parte se vedeau Alfa,Beta,Gamma,Delta din Leul dar Theta /Chertan era la limita vizibilitatii.
Deci magnitudinea limita a fost undeva imediat sub 3mv.
De pilda Delta din Gemenii sau ''cei doi magarusi'' /Asselli din Racul nu se vedeau cu ochiul liber.
Noa, mi-am zis, daca voi reusi sa vad Venus si cateva stele duble luminoase ma voi considera multumit.
Alternativa era sa-mi tocesc anatomia la calculator ,televizorul se exclude prin definitie iar cititul la lumina artificiala imi afecteaza vederea de performanta.
Instrumentul utilizat a fost dobsonianul ''Toleascop'' D=200mm F/6.16.
 |
| Dobsonianul D=200mm F/6.16 |
*Am inceput prin observarea lui Venus la care,in ciuda paclei,am vazut excelent forma de secera in faza de 31% dupa Stellarium.
Cam la patru-cinci diametre venusiene spre Vest se vedea o steluta de 9mv,fara nume in Stellarium.
 |
| Venus si steaua 9mv ,Joi 23 Aprilie 2020 ,dobsonian 200mm G=205x / Tele Vue Radian 6mm (Captura de ecran din Stellarium) |
*Dintre stelele duble am gasit fie prin vizare directa, fie ''pe pipaite'' cu cautatorul RDF si am rezolvat :
Theta Aur ca tripla
Castor
Delta Gem - a aratat superb
Algieba
54 Leo
Iota Leo.
k Gem (desi am gasit-o) nu a fost rezolvata,nu se vedea nici urma de companion.
Transparenta foarte scazuta a fost asociata cu turbulenta redusa si de aceea, nu doar la Delta Gem ci imaginile tuturor dublelor vazute au fost foarte frumoase ... ''ca la carte''.
Observatiile pe cer cu transparenta redusa a pus in lumina utilitatea deosebita a cautatorului RDF care pe vreme vitrega este foarte util datorita capacitatii de a crea ''asterisme'' artificiale pe cer.
*Gasirea obiectelor ''la plezneala'' este mare consumatoare de timp astfel ca gasirea stelelor duble a durat vreo ora si jumatate, dupa care cerul a inceput sa se curete.
Am observat M81 si am rezolvat la 154x/ocular Baader Mark III, stelele duble de langa ea :STF 1386 cu separatie de 2.2'' si STF 1387 cu separatie de 9''.
 |
| Galaxia lui Bode/Messier 81 si stelele duble STF 1386+STF1387 (Captura din Aladin Lite ,adnotata in Paint) |
In functie de grosisment, se vedeau in acelasi camp fie M81 si M82 ,fie la 41x/ocular Vixen LV 30mm , fie toate trei galaxiile din Tripletum Ursae Majoris : M81+M82+NGC 3077.
*Langa galaxia NGC 3077 am rezolvat steaua dubla STF 1400 cu separatie de 3.6''.
 |
| ''Tripletum Ursae Majoris ''si stelele STF 1398 + STF 1400 (cea observata la aceasta sesiune). (Captura de ecran din Aladin Lite ,adnotata in Paint) |
*Am incercat in zadar sa vad galaxia NGC 2976 din apropierea Tripletei UMa dar in apropiere de locatia ei am observat, in acelasi camp vizual, stelele duble STF 1350 cu separatia de 10.2'' si STF 1349 cu separatia de 19.2''.
Iata deci inca un specimen de ''alta dubla-dubla'' ca celebra Epsilon 1-2 din Lyra.
 |
| Stelele duble STF 1349 +STF 1350 si pitica portocalie HR 3824 de la Sud de Tripletum Ursae Majoris (Captura de ecran din Stellarium, adnotata in Paint) |
STF 1350 si STF 1349 formeaza colturile unui asterism triunghiular aspectuos avand apexul in steaua HR 3824 ,o pitica portocalie din secventa principala, de clasa spectrala K5 (temperatura sub 4000 grade Kelvin) si avand indice de culoare 1.52.
Aceasta ''alta dubla-dubla'' si pitica portocalie HR 3824 au fost printre noutatile serii.
*Ultima noutate a serii a fost galaxia NGC 3610 din Ursa Major ,o galaxie eliptica tanara care mai are inca discul galactic.
NGC 3610 se gaseste la o distanta incerta ,undeva intre 54 milioane si 112 milioane ani-lumina.
Ea a fost descoperita de catre William Herschel in urma cu 227 de ani ,la 8 Aprilie 1793.
 |
| Galaxia NGC 3610 din Ursa Mare (Captura de ecran din Aladin Lite /PANNSTARS/DR1,adnotata in Paint) |
*Am incheiat cu steaua dubla STT 215 cu separatia de 1.5'' si care a fost rezolvata la 154x.
Steaua dubla STT 215 din Leo
 |
| Foaia de date a stelei duble STT 215 din Leul (Captura de ecran din StelleDoppie) |
Iata o alta seara de observatii inceputa sub auspicii severe dar care a dat rezultate observationale bune.
Sunday, April 5, 2020
Halouri lunare si o mica luneta olandeza
In seara zilei de Joi 6 Februarie 2020 am observat vizual si fotografic haloul lunar de mai jos.
Pentru poze am folosit camera compacta Coolpix S3300 pe trepied foto bricolat.
In seara zilei de Sambata 7 Martie a.c., m-a sunat prietenul meu Armand sa ma anunte ca cerul este dominat de un halou lunar intens.
Am luat imediat ''sapuniera'' mea Coolpix S3300 si am observat, vizual si fotografic, acest halou lunar care a fost foarte persistent ,durata lui depasind trei ore.
Cu decenii in urma, pe vremea lui Ceausescu, doar rareori de gaseau binocluri de vanzare - de pilda 8x30mm, rusesti iar costul lor era prohibitiv (cam cat un salariu sau mai mare).
Am incercat atunci sa confectionez un binoclu galilean, folosind o pereche de lentile plan-convexe ca obiective si cu doua lentile divergente echiconcave drept oculare.Lentilele divergente proveneau dintr-un binoclu jucarie.
Grosismentul binoclului urma sa fie foarte redus ,undeva pe la 2.5x.
Am avansat binisor cu proiectul, colegii mei de servici confectionand pe strung tuburile principale pentru obiective si cele culisante, pentru oculare.
Urma acum asamblarea celor doua tuburi principale si pentru aceasta a trebuit sa duc la servici unul din subansamble pentru a fi gaurit pe masina de gaurit in coordonate.
Dupa asamblare provizorie,colimare,testare si trasare, urma gaurirea celui de al doilea tub si apoi trebuia sa fac asamblarea finala.
Din pacate, cineva (vreun nemernic care oricum nu a putut sa faca mare lucru cu ele), a sustras intr-o noapte lentilele unuia din subansamble ,aflat in sertarul biroului meu .Astfel proiectul, ramas fara lentile, a capotat.
Cu timpul, subansamblul ramas fara lentile a fost facut cadou amicului Csillag iar pe cel ramas intreg l-am folosit ,rar, drept ''luneta olandeza''.
O ''luneta olandeza'' este o luneta galileana cu grosismentul mai mic decat grosismentul echipupilar.
De curand insa mi-a venit ideea de a imbunatati aceasta luneta care ,din cauza obiectivului simplet , trebuia diafragmata la apertura de 20mm pentru ca aberatia cromatica sa fie (cat de cat ) suportabila.
Am schimbat asadar obiectivul simplet de 60mm diametru (vizibil in fotografia urmatoare in stanga sus,langa diafragma de 20mm) cu un obiectiv dublet acromat (stanga, mijloc), provenit dintr-un binoclu si avand parametrii de baza : D liber = 50mm , F= 190mm.
Ocularul a ramasa acelasi ,avand f= -50mm (dreapta,mijloc).
De la obiectivul de binoclu am refolosit celula metalica (stanga ,jos) dar aceasta are diametrul mai mic decat interiorul corpului lunetei.
Am compensat diferenta dintre acesti doi diametrii cu un inel confectionat dintr-un segment de tub de carton ,vopsit negru mat dupa ajustare (inelul se vede in fotografie gata montat pe celula obiectivului de binoclu).
Sa calculam grosismentul lunetei olandeze astfel obtinute:
O caracteristica a lunetelor olandeze este dependenta campului lor vizual de diametrele obiectivelor.
Cu cat diametrul obiectivului este mai mare, cu atat campul este mai mare.
Aceasta inseamna ca diametrul obiectivului este mult mai mare decat cel cerut de grosismentul echipupilar.
Verificat prin observarea obiectelor ceresti, campul acestei lunete olandeze este de 3.5 grade, imaginea sa este clara, contrastul este bun, cu o buna saturatie a culorilor.
Iata un mic instrument utilizabil, confectionat din parti disparate care zaceau uitate prin unghere.
Dar oare se poate vedea ''ceva'' cu un asemenea instrument minimal ?
Pentru poze am folosit camera compacta Coolpix S3300 pe trepied foto bricolat.
 |
| Halou lunar 6 Februarie 2020 |
 |
| Halou lunar 6 Februarie a.c. |
Am luat imediat ''sapuniera'' mea Coolpix S3300 si am observat, vizual si fotografic, acest halou lunar care a fost foarte persistent ,durata lui depasind trei ore.
 |
| Halou lunar 7 Martie 2020 |
 |
| Halou lunar 7 Martie a.c. |
 |
| Halou lunar 7 Martie |
Cu decenii in urma, pe vremea lui Ceausescu, doar rareori de gaseau binocluri de vanzare - de pilda 8x30mm, rusesti iar costul lor era prohibitiv (cam cat un salariu sau mai mare).
Am incercat atunci sa confectionez un binoclu galilean, folosind o pereche de lentile plan-convexe ca obiective si cu doua lentile divergente echiconcave drept oculare.Lentilele divergente proveneau dintr-un binoclu jucarie.
Grosismentul binoclului urma sa fie foarte redus ,undeva pe la 2.5x.
Am avansat binisor cu proiectul, colegii mei de servici confectionand pe strung tuburile principale pentru obiective si cele culisante, pentru oculare.
Urma acum asamblarea celor doua tuburi principale si pentru aceasta a trebuit sa duc la servici unul din subansamble pentru a fi gaurit pe masina de gaurit in coordonate.
Dupa asamblare provizorie,colimare,testare si trasare, urma gaurirea celui de al doilea tub si apoi trebuia sa fac asamblarea finala.
Din pacate, cineva (vreun nemernic care oricum nu a putut sa faca mare lucru cu ele), a sustras intr-o noapte lentilele unuia din subansamble ,aflat in sertarul biroului meu .Astfel proiectul, ramas fara lentile, a capotat.
Cu timpul, subansamblul ramas fara lentile a fost facut cadou amicului Csillag iar pe cel ramas intreg l-am folosit ,rar, drept ''luneta olandeza''.
O ''luneta olandeza'' este o luneta galileana cu grosismentul mai mic decat grosismentul echipupilar.
 |
| Luneta olandeza cu puterea de marire de 2,5x |
De curand insa mi-a venit ideea de a imbunatati aceasta luneta care ,din cauza obiectivului simplet , trebuia diafragmata la apertura de 20mm pentru ca aberatia cromatica sa fie (cat de cat ) suportabila.
Am schimbat asadar obiectivul simplet de 60mm diametru (vizibil in fotografia urmatoare in stanga sus,langa diafragma de 20mm) cu un obiectiv dublet acromat (stanga, mijloc), provenit dintr-un binoclu si avand parametrii de baza : D liber = 50mm , F= 190mm.
Ocularul a ramasa acelasi ,avand f= -50mm (dreapta,mijloc).
De la obiectivul de binoclu am refolosit celula metalica (stanga ,jos) dar aceasta are diametrul mai mic decat interiorul corpului lunetei.
Am compensat diferenta dintre acesti doi diametrii cu un inel confectionat dintr-un segment de tub de carton ,vopsit negru mat dupa ajustare (inelul se vede in fotografie gata montat pe celula obiectivului de binoclu).
 |
| Luneta olandeza 3,8x |
 |
| Luneta olandeza 3,8x50mm |
G = focala obiectiv/focala ocular = 190/ 50 = 3,8x
O caracteristica a lunetelor olandeze este dependenta campului lor vizual de diametrele obiectivelor.
Cu cat diametrul obiectivului este mai mare, cu atat campul este mai mare.
Aceasta inseamna ca diametrul obiectivului este mult mai mare decat cel cerut de grosismentul echipupilar.
Verificat prin observarea obiectelor ceresti, campul acestei lunete olandeze este de 3.5 grade, imaginea sa este clara, contrastul este bun, cu o buna saturatie a culorilor.
Iata un mic instrument utilizabil, confectionat din parti disparate care zaceau uitate prin unghere.
Dar oare se poate vedea ''ceva'' cu un asemenea instrument minimal ?
Saturday, December 14, 2019
Cl Melotte 22 1426 ,steaua pierduta si regasita din Pleiade
La 23 Noiembrie 2018 am raportat pe forumul ''astronomy.ro'' observarea unei posibile ''stele-carbon'' in Pleiade :
http://astronomy.ro/forum/viewtopic.php?t=15044&postdays=0&postorder=asc&start=945
Deoarece nu am facut schita la momentul observatiei ,care sa ma ajute la identificarea obiectului ,a trebuit ulterior sa fac incercari si presupuneri.
Dar prezumtiva stea-carbon nu am mai vazut-o.Pana aseara,Vineri 13 Decembrie.
Cam de o saptamana ,am folosit patru fereastre de cer ( cat de cat) senin pentru testarea noului meu ocular zoom Baader Mark III 8-24mm.
Aceasta faceam si aseara Joi 13 Decembrie cand ,in Pleiade am regasit steluta despre care am raportat la 23 Noiembrie 2018.
 |
| Steaua rosie sau oranj din Pleiade ,pierduta in 2018 si regasita in 2019.Multumesc Baader Mark III ! |
De aceasta data am facut o schita mentala a pozitiei stelei si azi mi-a fost usor sa gasesc niste informatii -nu prea multe - despre ea.
 |
| Pagina din Simbad a stelei Cl Melotte 22 1426 |
In absenta unei clasificari spectrale,nu putem sa o numim ''stea-carbon'' ,sa o numim deci stea oranj sau stea rosie.
Codul de identificare al stelei este Cl Melotte 22 1426 si apare ca stea de culoare oranj atat in fotografiile DSS2 , Panstarrs/DR1 cat si Mellinger.
 |
| Cl Melotte 22 1426 in DSS2 |
 | |
|
 |
| Cl Melotte 22 1426 in PanSTARRS/D1, vezi culoarea oranj |
 | |
|
Stellarium 0.15.1 ( pe care il am instalat pe PC-ul meu) cunoaste obiectul dar nu afiseaza nimic la locatie ci doar coordonatele si codul in coltul stanga -sus a ecranului.
Pe baza unei similitudini vizuale,deci subiective ,putem oare presupune ca Cl Melotte 11 1426 este o stea carbon prin compararea imaginii acesteia cu steaua variabila V*V1227 cu spectru M1 ?
Priviti imaginea lui Cl Melotte si a lui V1227 Tau din ''Mellinger Color Optical Survey''.
 |
| Cl Melotte 22 1426 versus V* V1227 cu spectrul clasificat M1 |
 |
| Informatii despre V* V1227 in CDS ,vezispectrul de giganta rosie M1 |
Chiar daca steaua cea pierduta si regasita Cl Melotte 22 1426 nu este o giganta rosie / o stea carbon, este totusi interesanta observarea ei deoarece in Pleiade partidul dominant este cel al stelelor albe.
Sunday, December 1, 2019
Messier 1 - Crab Nebula
M1 is not hard to find if your observation site have a dark sky.
However,if there is the slightest light pollution around ,things start going not very well when you try to spot the Crab Nebula.
Just looking to the parameters it shouldn't be like that : M1 have a visual magnitude of 8.4 mv.
But this light of a 8.4mv star is spread over an oval area of 8' x 4' or about 25 square minutes so the surface brightness is dropping to 11.9 mv.
To see stars of 12mv ,one need a six inch telescope and even in that instrument,those stars will be in the faint league ,in the last half of accesible magnitudes.
This is why is hard to find M1 by scanning the area.
Let's go another route...
Here is a 100% proof method to find the supernova remnant Messier 1 , aka Crab Nebula.
At one degree West-North West of star Zeta Tauri there is STF 742 ,a double star of 7mv.
The primary star and the companion of STF 742 are separated by 4.16''.
On 25-th of November it was not hard to notice at 33x /Plossl 25mm ,the binary character of STF 742 in my 60x828mm ''zoth'' refractor.
The power of 92x/Plossl 9mm confirmed I was spot on STF 742.
I knew (from many previous observations) that M1 IS IN THE SAME FIELD WITH STF 742.
Altough dim ,quite dim, M1 was there ,as expected in the visual field of 94arc minutes at 33x.
Pumping up the power to 92x did not bring additional details.
To summarize , my trick to find M1 : search for double star STF 742 and center it in an eyepiece providing 80 or 90 arc minutes.
Once you are sure your telescope is centered on STF 742, scan carefuly the field because M1 is hiding somewhere there.
My trick is working for observations made from the downtown of our 180.000+++ city.
Good luck !
However,if there is the slightest light pollution around ,things start going not very well when you try to spot the Crab Nebula.
Just looking to the parameters it shouldn't be like that : M1 have a visual magnitude of 8.4 mv.
But this light of a 8.4mv star is spread over an oval area of 8' x 4' or about 25 square minutes so the surface brightness is dropping to 11.9 mv.
To see stars of 12mv ,one need a six inch telescope and even in that instrument,those stars will be in the faint league ,in the last half of accesible magnitudes.
This is why is hard to find M1 by scanning the area.
Let's go another route...
Here is a 100% proof method to find the supernova remnant Messier 1 , aka Crab Nebula.
At one degree West-North West of star Zeta Tauri there is STF 742 ,a double star of 7mv.
 |
| Double star STF 742 at one degree W-NW of Zeta Tau |
The primary star and the companion of STF 742 are separated by 4.16''.
 |
| The page of STF 742 on StelleDoppie |
On 25-th of November it was not hard to notice at 33x /Plossl 25mm ,the binary character of STF 742 in my 60x828mm ''zoth'' refractor.
The power of 92x/Plossl 9mm confirmed I was spot on STF 742.
I knew (from many previous observations) that M1 IS IN THE SAME FIELD WITH STF 742.
Altough dim ,quite dim, M1 was there ,as expected in the visual field of 94arc minutes at 33x.
Pumping up the power to 92x did not bring additional details.
 |
| M1/ Crab Nebula in the same 90' field with STF 742 60mm F/14 refractor at 33' /Plossl 25mm |
To summarize , my trick to find M1 : search for double star STF 742 and center it in an eyepiece providing 80 or 90 arc minutes.
Once you are sure your telescope is centered on STF 742, scan carefuly the field because M1 is hiding somewhere there.
My trick is working for observations made from the downtown of our 180.000+++ city.
Good luck !
Wednesday, November 20, 2019
Varia
* O coroana lunara vazuta in seara zilei de Miercuri 9 octombrie a.c. ,ora 21:05 ODV.
* Luni 11 Noiembrie am urmarit tranzitul planetei Mercur peste discul solar timp de 40 de minute.
Am folosit o masca solara extraaxiala cu filtru solar Baader avand apertura de 60mm, pe dobsonianul de 200mm.
Deci instrumentul efectiv folosit a avut un raport focal de F/20,5.
* Luni 11 Noiembrie am urmarit tranzitul planetei Mercur peste discul solar timp de 40 de minute.
Am folosit o masca solara extraaxiala cu filtru solar Baader avand apertura de 60mm, pe dobsonianul de 200mm.
Deci instrumentul efectiv folosit a avut un raport focal de F/20,5.
Filtrul solar a fost doar provizoriu adaptat la dobsonianul de 200mm ,el provine de la prietenul meu Silviu aka ''zoth'' si are un diametru de 110mm.
Dupa finalizarea reconditionarii dobsonianului ''Ratusca cea urata'' de 125mm F/6.9 , voi folosi intreaga apertura de 110mm a filtrului solar deci voi utiliza un telescop solar de F/7,8.
Inainte de tranzitul lui Mercur ,cerul a fost variabil dar acceptabil pentru observatii.
Daca ar fi ramas asa,conditiile mi-ar fi permis sa fac si cateva poze cu ''sapuniera'' Coolpix S3300.
Discul solar se vedea lipsit de orice detalii.
Pe masura ce s-a apropiat momentul primului contact,cerul a devenit tot mai noros si exista si ceata atmosferica.
Am observat la 49x / Plossl Sirius 25mm , nu am vazut contactele C1 si C2.
Cand discul lui Mercur a devenit vizibil,era deja in interiorul discului solar cu patru sau cinci diametre proprii.
Am reusit de doua ori ,pret cam de cate un minut de fiecare data, sa urmaresc planeta Mercur la 137x /Plossl Revelation 9mm.
Norii si coronamentul arborilor m-au impiedicat sa continui observatiile dupa ora 15:10 ... asa ca ''Elvis left the building'' !
Colegii din astroclub au avut succes mai mare :
* Luni 18 Noiembrie ,la ora 5:14 am zarit un halou lunar slab condensat cand am servit-o pe Tzitza cu prima gustarica a zilei.
Vizual,haloul a fost mult mai evident decat ceea ce a reusit sa fotografieze Coolpix S3300.
* Luneta ''zoth'' 60x828mm folosita Joi 21 Noiembrie a.c.
Cerul parea promitator dar norii,mari specialisti in hartuirea astronomilor amatori, au venit imediat ce am instalat luneta pentru observatii.
Inainte ca ei sa acopere tot cerul am apucat sa arunc o privire spre minunatele Pleiade si sa rezolv Almach/Gamma And.
In Auriga am reusit sa gasesc doar roiul M37 care s-a vazut foarte palid.
Spre orizontul estic cerul parea mai curat, am reusit sa vad Sigma Ori ca tripla ,sa separ Mintaka si sa vad trei din stelele Trapezului lui Orion.
Din Marea Nebuloasa din Orion / M42-43 se vedea o usoara ceata slab luminoasa dar roiul stelar deschis rarefiat NGC 1981 s-a vazut binisor.
Am incheiat prin rezolvarea lui Polaris unde companionul era cam la limita de vizibilitate.
Apoi norii au inchis cerul si lumea a luat iar aspectul de hruba specific acestei ''iepoci'' globaliste.
Sunday, October 13, 2019
Jurnal de observatii Octombrie 2019
Marti 1 Octombrie a.c. ,observatii cu dobsonian Toleascop D=200mm F/6.16 :
-Am inceput prin observarea stelelor multiple Alpha 1-Alpha 2 Capricorni si Beta Capricorni ,niste sisteme foarte complexe.
-Nebuloasa planetara ''Saturn'' /NGC 7009 la care se vedea forma alungita.
NGC 7009 este vizibila ca o steluta anemica si in cautatorul RACII 9x50mm.
-Roiul stelar M30 si-a etalat forma circulara granulata ,rezolvata doar la periferie si numai cu privirea periferica.Doua siruri de stele se vedeau izvorand din roiul stelar,unul mergand spre Nord si unul spre N-NV.Cele doua siruri de stele se vad clar in fotografia lui Messier 30 luata de telescopul spatial Hubble in care Nordul este sus.
-M72 s-a vazut ca o ceata circulara ,fara condensare centrala,slab luminoasa iar in asterismul M73 am vazut patru stele in forma unui Y sau a unui triunghi ,dupa dorinta.
-Am rezolvat steaua dubla 12 Aqr /STF 2745 ,o stea cu parametrii 5.8mv/7.5mv/2.5'' si PA=197 grade.Am notat : ''...rezolvata,stransa ,inegala , PA=215 grade...''.
Deci am gresit unghiul de pozitie cu 18 grade ... 🙈
- Steaua dubla Kappa Aquarii/HJ 5529 este o stea foarte interesanta.
Desigur,nu datorita separatiei foarte mari de 84'' ci datorita diferentei enorme de magnitudini dintre componente.Iata parametrii :
-Am inceput prin observarea stelelor multiple Alpha 1-Alpha 2 Capricorni si Beta Capricorni ,niste sisteme foarte complexe.
-Nebuloasa planetara ''Saturn'' /NGC 7009 la care se vedea forma alungita.
NGC 7009 este vizibila ca o steluta anemica si in cautatorul RACII 9x50mm.
-Roiul stelar M30 si-a etalat forma circulara granulata ,rezolvata doar la periferie si numai cu privirea periferica.Doua siruri de stele se vedeau izvorand din roiul stelar,unul mergand spre Nord si unul spre N-NV.Cele doua siruri de stele se vad clar in fotografia lui Messier 30 luata de telescopul spatial Hubble in care Nordul este sus.
 |
| Messier 30 ,foto Hubble Telescope /NASA. Se vad cele doua siruri de stele ,spre Nord si spre N-NV Two star strings were seen ,one to North ,the other to North-North West |
-M72 s-a vazut ca o ceata circulara ,fara condensare centrala,slab luminoasa iar in asterismul M73 am vazut patru stele in forma unui Y sau a unui triunghi ,dupa dorinta.
-Am rezolvat steaua dubla 12 Aqr /STF 2745 ,o stea cu parametrii 5.8mv/7.5mv/2.5'' si PA=197 grade.Am notat : ''...rezolvata,stransa ,inegala , PA=215 grade...''.
Deci am gresit unghiul de pozitie cu 18 grade ... 🙈
- Steaua dubla Kappa Aquarii/HJ 5529 este o stea foarte interesanta.
Desigur,nu datorita separatiei foarte mari de 84'' ci datorita diferentei enorme de magnitudini dintre componente.Iata parametrii :
Kappa Aqr / HJ 5529 = 5.16mv / 12.2 mv / 84.4'' PA = 252 grade
Asadar Delta mag = 7.04 mv , mai mare decat cea dintre Vega si stelele aflate binisor sub pragul de vizibilitate pentru un observator cu vedere buna , aflat intr-un loc cu cer senin si negru (vorbim desigur despre un observator al cerului pe care nu-l cheama Stephen O'Meara...).
-Nebuloasa planetara NGC 6891 am gasit-o extrem de greu ,permutand filtrul UHC intre mai multe oculare.Dupa dificila identificare , s-a vazut ca o steluta pufoasa cu un disc albastrui ,cu chiu cu vai mai mare in diametru decat figura de difractie stelara la 154x/Seben zoom 8mm si la 205x/Radian 6mm.
-La Est de NGC 6891 este un asterism stelar care mie imi aminteste de o casca.
 |
| Asterismul ''Casca'' de la Est de nebuloasa planetara NGC 6891 din Delfinul ''Helmet'' asterism ,East of NGC 6891 planetary nebula in Delphinium |
In asterismul ''Casca'' am vazut doua stele multiple care par a fi de tipul ''dubla-dubla'':
STF 2673 : 8.3mv/9.8mv/2.4'' + STF 2674 : 8.6mv/12.4mv /15''
AC sunt separate prin 77'' si formeaza STF 2673 AC ,doar aceasta ultima valoarea este indicata de Stellarium
AC sunt separate prin 77'' si formeaza STF 2673 AC ,doar aceasta ultima valoarea este indicata de Stellarium
STF 2665 : 6.9mv/9.6mv/ 3.3'' + ( HIP100274 + o steluta invecinata) = ''dubla-dubla'' falsa
-Urmatoarea dubla din asterismul ''Casca'' este ceva mai dificila :
HU 1197 : 7.5mv/12.3mv/1.2''
Alta dubla ''descoperita'' in acest asterism este una mult mai prietenoasa :
STF 2664 : 8.1mv/8.3mv/27''
- Galaxia ''Fantoma lui Mirach'' / NGC 404 a fost usor de observat desi steaua Mirach se vedea in acelasi camp vizual cu galaxia si era stanjenitor de luminoasa , chiar si la 154x.
- Fara mari sperante ,mai degraba cu titlul de repetitie a cautarii lui M74/ NGC 628 ,am indreptat telescopul ,armat pentru 51x , spre pozitia acestei galaxii de indoielnica celebritate ,purtand porecla supranaturala de ''Galaxia fantoma'' .
Spre surprinderea dar si incantarea mea ,galaxia se vedea in campul vizual,mare si foarte slab luminoasa ... dar era acolo.Mai mult, am profitat de ''norocul chior '' de a avea aceasta galaxie in campul ocularului zoom si am marit fara rezerve grosismentul.
M74 s-a vazut cel mai bine la maririle de 90x-100x .La 154x disparea complet din vedere,pentru ca la reducerea maririi la 100x sa reapara.
Am fost foarte ''hepi'' de aceasta mica aventura galactica !
Am fost foarte ''hepi'' de aceasta mica aventura galactica !
-Am revazut in incheiere M33 care ,pe langa M74 ,mi s-a parut ''orbitor'' de luminoasa ... ca o reclama de neon !
Glumesc , nu chiar asa dar categoric mai luminoasa.
Glumesc , nu chiar asa dar categoric mai luminoasa.
Sambata 12 Octombrie a.c. ,observatii cu dobsonian Toleascop D=200mm F/6.16 :
- am observat imediat dupa inserare steaua XO-1 din Coroana Boreala ,asa cum am descris aici :
http://observoergosum.blogspot.com/2019/10/xo-1.html
-Am continuat cu observarea stelei duble 61 Cyg /STF 2758 la care AB este o dubla fizica ,pe care am rezolvat-o de multe ori chiar si cu binoclul.
Dar in dobsonianul de 200mm ,inafara de dubla AB am vazut inca patru companioni formand un asterism in forma de Y curbat spre Vest ,cu baza piciorului langa dubla si aflati toti in cadranul III,deci la Sud si Sud-Vest.
Incercarea de a identifica in StelleDoppie/SteDo companionii vazuti nu a dat rezultate sigure.
Dar, dupa unghiurile de pozitie din cadranul III si separatiile de la jumatate de minut la aprox. trei minute, cred ca am vazut de fapt companionii :
SMR1
AH din STF2758
AO din SMR40
AP din SMR40
Toate aceste duble sunt considerate optice de catre StelleDoppie dar inocenta dubla binoculara ,la o privire mai atenta si la marirea de 154x , devine complicata si deci merita noi observatii.
James Bradley a descoperit la 25 Septembrie 1753 ca aceasta stea este dubla.
Cel care a atras atentia asupra acestei stele a fost William Herschel care ,dupa observatii sistematice, a propus-o pentru masuratori de paralaxa.
Giuseppe Piazzi a efectuat asemenea masuratori si a descoperit ca are miscare proprie mare ,de aceea i se spune ''Steaua zburatoare a lui Piazzi''.
O vreme ,steaua dubla 61 Cyg a fost cunoscuta drept cea mai apropiata stea de Pamant in urma observatiilor si calculelor lui Wilhelm Bessel si de aceea i se mai spune ''Steaua lui Bessel''.
Situata la 11.4 ani-lumina de Terra ,61 Cyg este cea mai apropiata stea pentru observatorii din Romania.
- Observarea lui 61 Cyg ''m-a bagat la idei'' asa ca am revizitat cu dobsonianul de 200mm si dubla Albireo / Beta Cyg dar nu am avut surprize.
- Steaua OSigma 525 /STT 525 s-a vazut ca tripla la 164x / Plossl Celestron 7.5mm.
-Delta Cyg a fost rezolvata atat la 154x / Seben zoom 8mm cat si la 137x / Plossl ''Revelation'' 9mm.
-49 Cyg a fost foarte frumos rezolvata
-La Beta Lyr am vazut trei companioni
- La ''cealalta dubla-dubla din Lyra'' am imaginat o noua metoda de cautare : la 60%-70% de la 17 Lyr spre 18 Lyr.
Alta metoda : ''cealalta dubla-dubla'' formeaza baza unui triunghi isoscel cu Gamma Lyr si cu varful foarte ascutit in Vega.Aceasta metoda functioneaza si cu cautatorul RDF.
-la aceasta observatie am avut marea placere de a ''descopri'' doua stele duble ''necunoscute''.
* Prima dintre ele : pornim din Delta Lyr spre Nord-Vest unde la 70% din distanta Delta-Zeta Ly gasim steaua V542.De aici,la distanta Delta-Zeta Lyr spre Vest gasim steaua dubla WEI 33 cu parametrii 9mv/9mv/100''/330grade (StelleDoppie).
Desi destul de palida ,aceasta dubla va fi rezolvata de orice telescop de amator.
* A doua dubla ''necunoscuta'' : la de doua ori distanta Vega-Epsilon Lyr gasim steaua V 543/STF 2431 cu parametrii 6.2mv/9.6mv/19''/236 grade (StelleDoppie).
In incheiere ,am observat planetara M57 la care se vedea cu claritate zona centrala cetoasa dar mai intunecata decat inelul,avand in imediata vecinatate la Sud-Est o steluta foarte slaba.
Nici Aladin Lite si nici Stellarium nu m-au ajutat sa aflu ce magnitudinea are steluta de la Est de M57 si pe care am fixat reticulul in captura de ecran de mai jos.
Marti 15 Octombrie a.c. ,observatii cu dobsonian Toleascop D=200mm F/6.16 :
- mi-am facut ''incalzirea'' cu observarea frumoasei gigante rosii Mu Cephei / ''Garnet Star'' a lui tata Herschel si a roiului deschis Messier 52 ( unde in quadrantul nord-estic se afla o pereche de stele cu aparenta de stea dubla ?)
-Beta Cephei este o dubla foarte inegala cu Delta Mag = 5.46 si separatie de 13.5''.Faina !
- Dar inca si mai faina a fost planetara NGC 40 din Cefeus la care am vazut o nebulozitate slab luminoasa,de diametru mic dar bine observabila si in care se vedea scufundata o steluta slaba.Doua stele sunt in imediata vecinatate spre Vest si alta spre Nord-Vest.
-Steaua STF 2893 este oranj ,este dubla ,cu companionul usor rezolvat la separatia de 29''
-STF 2883 este dubla cu parametrii 5.6mv/8.6mv/14.2'' iar STF2923 are parametrii 6.3mv/9,2mv/9.6'' si desi nu mi-au dat de furca la rezolvare ,sunt stele interesante,frumusele
-Omicron Cephei este insa ceva mai dificila la 5mv/7.3mv/3.4'' dar lejer rezolvabila pentru dobsonianul de 200mm
(va continua)
- am observat imediat dupa inserare steaua XO-1 din Coroana Boreala ,asa cum am descris aici :
http://observoergosum.blogspot.com/2019/10/xo-1.html
-Am continuat cu observarea stelei duble 61 Cyg /STF 2758 la care AB este o dubla fizica ,pe care am rezolvat-o de multe ori chiar si cu binoclul.
Dar in dobsonianul de 200mm ,inafara de dubla AB am vazut inca patru companioni formand un asterism in forma de Y curbat spre Vest ,cu baza piciorului langa dubla si aflati toti in cadranul III,deci la Sud si Sud-Vest.
Incercarea de a identifica in StelleDoppie/SteDo companionii vazuti nu a dat rezultate sigure.
Dar, dupa unghiurile de pozitie din cadranul III si separatiile de la jumatate de minut la aprox. trei minute, cred ca am vazut de fapt companionii :
SMR1
AH din STF2758
AO din SMR40
AP din SMR40
Toate aceste duble sunt considerate optice de catre StelleDoppie dar inocenta dubla binoculara ,la o privire mai atenta si la marirea de 154x , devine complicata si deci merita noi observatii.
James Bradley a descoperit la 25 Septembrie 1753 ca aceasta stea este dubla.
Cel care a atras atentia asupra acestei stele a fost William Herschel care ,dupa observatii sistematice, a propus-o pentru masuratori de paralaxa.
Giuseppe Piazzi a efectuat asemenea masuratori si a descoperit ca are miscare proprie mare ,de aceea i se spune ''Steaua zburatoare a lui Piazzi''.
O vreme ,steaua dubla 61 Cyg a fost cunoscuta drept cea mai apropiata stea de Pamant in urma observatiilor si calculelor lui Wilhelm Bessel si de aceea i se mai spune ''Steaua lui Bessel''.
Situata la 11.4 ani-lumina de Terra ,61 Cyg este cea mai apropiata stea pentru observatorii din Romania.
- Observarea lui 61 Cyg ''m-a bagat la idei'' asa ca am revizitat cu dobsonianul de 200mm si dubla Albireo / Beta Cyg dar nu am avut surprize.
- Steaua OSigma 525 /STT 525 s-a vazut ca tripla la 164x / Plossl Celestron 7.5mm.
-Delta Cyg a fost rezolvata atat la 154x / Seben zoom 8mm cat si la 137x / Plossl ''Revelation'' 9mm.
-49 Cyg a fost foarte frumos rezolvata
-La Beta Lyr am vazut trei companioni
- La ''cealalta dubla-dubla din Lyra'' am imaginat o noua metoda de cautare : la 60%-70% de la 17 Lyr spre 18 Lyr.
Alta metoda : ''cealalta dubla-dubla'' formeaza baza unui triunghi isoscel cu Gamma Lyr si cu varful foarte ascutit in Vega.Aceasta metoda functioneaza si cu cautatorul RDF.
-la aceasta observatie am avut marea placere de a ''descopri'' doua stele duble ''necunoscute''.
* Prima dintre ele : pornim din Delta Lyr spre Nord-Vest unde la 70% din distanta Delta-Zeta Ly gasim steaua V542.De aici,la distanta Delta-Zeta Lyr spre Vest gasim steaua dubla WEI 33 cu parametrii 9mv/9mv/100''/330grade (StelleDoppie).
Desi destul de palida ,aceasta dubla va fi rezolvata de orice telescop de amator.
* A doua dubla ''necunoscuta'' : la de doua ori distanta Vega-Epsilon Lyr gasim steaua V 543/STF 2431 cu parametrii 6.2mv/9.6mv/19''/236 grade (StelleDoppie).
In incheiere ,am observat planetara M57 la care se vedea cu claritate zona centrala cetoasa dar mai intunecata decat inelul,avand in imediata vecinatate la Sud-Est o steluta foarte slaba.
Nici Aladin Lite si nici Stellarium nu m-au ajutat sa aflu ce magnitudinea are steluta de la Est de M57 si pe care am fixat reticulul in captura de ecran de mai jos.
Marti 15 Octombrie a.c. ,observatii cu dobsonian Toleascop D=200mm F/6.16 :
- mi-am facut ''incalzirea'' cu observarea frumoasei gigante rosii Mu Cephei / ''Garnet Star'' a lui tata Herschel si a roiului deschis Messier 52 ( unde in quadrantul nord-estic se afla o pereche de stele cu aparenta de stea dubla ?)
-Beta Cephei este o dubla foarte inegala cu Delta Mag = 5.46 si separatie de 13.5''.Faina !
- Dar inca si mai faina a fost planetara NGC 40 din Cefeus la care am vazut o nebulozitate slab luminoasa,de diametru mic dar bine observabila si in care se vedea scufundata o steluta slaba.Doua stele sunt in imediata vecinatate spre Vest si alta spre Nord-Vest.
-Steaua STF 2893 este oranj ,este dubla ,cu companionul usor rezolvat la separatia de 29''
-STF 2883 este dubla cu parametrii 5.6mv/8.6mv/14.2'' iar STF2923 are parametrii 6.3mv/9,2mv/9.6'' si desi nu mi-au dat de furca la rezolvare ,sunt stele interesante,frumusele
-Omicron Cephei este insa ceva mai dificila la 5mv/7.3mv/3.4'' dar lejer rezolvabila pentru dobsonianul de 200mm
(va continua)
Subscribe to:
Comments (Atom)