Les etoiles et les curiosites du ciel

 

 

''Astronomie populaire'', editia 1922, pagina de titlu, la stanga
''Les etoiles et les curiosites du ciel'', editia 1882, pagina de titlu, la dreapta

Incep cu urarea de   An Nou Fericit , tuturor astronomilor si tuturor celor dragi noua !

Pe 28 Octombrie 2024, am scris pe forumul astronomy.ro, intr-o discutie despre Camille Flammarion si a sa carte ''Astronomie populaire'' :

''... Flammarion avea o parere foarte buna despre luneta Secretan D= 110mm care se bucura de notorietatea de a fi fost telescopul sau preferat si ca prototipul, cu apertura initiala de 108mm ( patru toli francezi) a apartinut Imparatului Napoleon. Presupun ca al III-lea.
Sincer va spun ca as fi in cerul al noualea sa am o asemenea luneta. Sau macar sa observ o seara cu ea. Cu Atlasul Dien si cu ''Les etoiles et les curiosites du ciel'' pe masa ...''

 Una dintre dorintele de mai sus s-a implinit.  Romanul, cand are noroc, spune: ''Mi-a pus Dumnezeu mana-n cap'' ! Asta am putut sa spun si eu, ieri, Vineri 9 Ianuarie. Dar de ce, oare ?

Sa luam pe rand afirmatiile subliniate in citatul de mai sus.

1) Luneta Secretan D= 110mm, a fost conceputa de firma Lerebours, devenita ulterior Secretan. In timp, dupa trecerea la sistemul metric, luneta a fost construita cu o apertura rotunjita la 110mm.

Luneta Secretan D= 108mm este notabila din mai multe puncte de vedere. 

Intai, sa spunem ca prototipul, cu o apertura de patru toli francezi (108mm = 4x27mm) a apartinut Imparatului Napoleon al III-lea. 

Apoi, prima luneta a lui Camille Flammarion, foarte mult apreciata, a fost o asemenea luneta Secretan de 108mm, dupa cum vedem chiar intr-una din cataloagele firmei.

Mda ... deoarece am vecini rai si care nu ma lasa sa cumpar lunete care au apartinut imparatilor si scriitorilor celebri, nu de luneta Secretan este vorba.

Luneta Secretan D= 108mm, foarte apreciata de catre Flammarion

2) ''Atlas celeste ...'' de Charle Dien, editia III-a, din 1877, revazuta si adaugita de catre C. Flammarion, este disponibila la linkul de mai jos. 

                                                             Charle Dien - Atlas celeste

Nu am atlasul Dien. Acesta are proprietatea interesanta ca a fost folosit de catre Victor Daimaca in vanatoarea sa de comete. Tiparirea atlasului Dien ar fi usor de rezolvat. Totusi, trebui sa spun nu. Constelatiile din atlas sunt delimitate in maniera confuza, de dinainte de reformarea lor de catre belgianul Eugene Delporte in 1930. Dar nu aceasta este piedica cea mai mare in utilizarea acestui atlas ci calitatea foarte slaba a scanarii.

3) Al treilea obiect al dorintei mele, citata mai sus, a fost cartea ''Les etoiles et les curiosites du ciel" de Camille Flammarion. Aparuta in 1882, aceasta este continuarea cartii ''Astronomie populaire'', este manualul de observatii practice. 

Flammarion voia ca cititorii sai sa se instruiasca intr-ale Astronomiei dar nu la modul pasiv, distant, neangajat. Ci sa efectueze observatii practice. Sa treaca dincolo de admiratia platonica si sa devina observatori si cercetatori ai cerului. Sau cel putin , niste admiratori avizati si bine instruiti in efectuarea de observatii astronomice practice.

Ei bine, am gasit pe Ocazii.ro si am cumparat cartea 'Les etoiles et les curiosites du ciel''.  Doamna Mihaela I., de la care am cumparat cartea, a comunicat si a actionat ''ca la carte''. Numai Fanbox s-a facut de ''cacao''. Totul mergea bine pana la citirea cardului cand senzorul lockerului nu functiona. A durat mai bine de o ora, poate chiar o ora si jumatate, pana cand s-a dezghetat mizeria si si-a facut datoria.

Greutatile cauzate de Fanbox nu m-au amarat decat pe moment. Le-am si uitat.

Sunt, pur si simplu, in al noulea cer ! Desi cartea este veche, si aceasta se vede, toate literele si caracterele sunt perfect lizibile. Lucru pe care nu pot sa-l spun, de pilda, despre varianta electronica a cartii de pe e-rara. Textele, literele latine de acolo sunt bine lizibile dar literele grecesti de pe hartile stelare sunt uneori confuze.

Copertile celor doua carti flamarionice. Am indoieli despre coperta lui ''Astronomie populaire''.
Urmeaza sa o ''decorez'' cu o gravura foarte aratoasa si care se afla undeva, in PC

Atasez niste poze, facute cu telefonul si in care vedem exemplarul meu din  ''Astronomie populaire'', editia 1922 si ''Les etoiles et les curiosites du ciel'', editia 1882, singura de care am stiinta. De cateva zile, zapada acopera ferestrele de mansarda iar becul este chior pentru ca asa l-am ales eu. Un astronom nu are  nevoie de faruri si reflectoare in ochi. De aceea, pozele nu sunt grozave ...

Vedere dinspre cotoare

Daca adaug la aceasta si aparatul foto Canon EOS Mark 2, care mi-a venit azi, de la un prieten , pot sa spun ca am inceput anul 2026 ''in tromba''...

Nici nu am visat vreodata sa am aceste carti in original. Ba chiar am mai multe carti de la Flammarion, nu doar acestea doua.
Acum, desi nu ma obliga nimeni sa ma limitez, doar cartea ''Revue des constellations'' de Sagot -Texereau o mai doresc.

''Nu stiu altii cum sunt ...'' spunea inegalabilul Ion Creanga. Dar in mine traieste in continuare sufletelul acela al micului tocilar care a inceput sa citeasca ''Insula misterioasa'' in trimestrul II din clasa I-a. Si am terminat-o in clasa a II-a. Iubesc telescoapele, ocularele, lunetele si toata parafernalia ce vine cu ele dar si cartile. Exista un lucru care ma va desparti de ele dar, pana atunci, ma voi bucura zilnic de ele.

Stanga: harta Lunii, cu fila transparenta suprapusa, cu nume din topografia selenara
din ''Astronomie populaire''
Dreapta: gravura cu desene de stele duble sau multiple colorate, asa cum se vad prin luntele de amator, din ''Les etoiles et les curiosites du ciel''.

Atlas sinoptic de stele variabile

La Multi Ani Romania !

Azi am primit ''Calendarul astronomic Decembrie 2025'' de la dl. profesor  Ioan Adam  ( vechi si drag prieten astronomic)  de la Asociatia Astronomica Sirius din Barlad.

Impreuna cu acest calendar, am primit si frumoasa imagine-felicitare de mai sus, deoarece ziua de 1 Decembrie este Ziua Nationala a romanilor.

La Multi Ani tuturor romanilor !   

 

Notiunea mea de roman este foarte larga. In ea incap toti cei care locuiesc si traiesc in Romania si vorbesc, macar putin, si limba romana. De aceea, pentru mine ...

Kulin Gyorgy, parintele Astronomiei de amatori din Ungaria, nascut si crescut la Salonta in Bihor, apartine si culturii romane.

Placa memoriala Kulin Gyorgy

Leo Brenner, astronom sarb, apartine si culturii romanesti. A fost refugiat o vreme in Regatul Romaniei si a corespondat pe teme astronomice cu Victor Anestin in limba romana. 

Spiridon Gobcevici / Leo Brenner 

Oswald Thomas, patriarhul Astronomiei de amatori din Austria, nascut si crescut la Brasov, apartine si culturii romanesti.

Oswald Thomas

Wolfgang Pauly, nascut in Dohna, Germania, mutat cu parintii la varsta de patru ani in Bucuresti, unde si-a trait viata, descoperitorul primei comete romanesti, este parte a Istoriei astronomiei romanesti.

Wolfgang Pauly

Si multi altii, asemenea lor, fac parte din trecutul nostru, din cultura noastra. Si ma gandesc doar la cei care au avut tangenta vreodata cu Astronomia: Hrisant Notara, Carmen Sylva/ Regina Elisabeta, Bernard Vermont, Henri Stahl.

Dar mai marii tarii socotesc ca de Ziua Nationala trebuie sa-si umfle muschii, sa-si ameninte vecinii, sa se umfle in pene cu arsenalele de arme letale. NU !!!

Ziua Nationala trebuie sa inceteze sa fie 

ziua redusilor mintali 

care racnesc amenintari. 

Ziua Nationala trebuie sa fie ziua UNIRII, 

sa cantam imnuri solare, 

sa recitam si sa preamarim armonia, prietenia, 

PACEA !

Dar sa lasam vorbele, sa vorbeasca faptele. Cum gandesc asa vreau sa si actionez.

Rezultat al muncii a doi ani de zile, cu ocazia Zilei Nationale 1 Decembrie, daruiesc astronomilor amatori din lumea larga, traducerea in limba engleza a atlasului sinoptic de stele variabile.

https://www.astromix.ro/product/synoptic-atlas-of-variable-stars/

Sa va spun, in cateva cuvinte, cum am ajuns sa compun acest atlas ...

Dotarea instrumentala pentru stele variabile poate fi foarte modesta: un binoclu sau monocular, harti de variabile cu stele de comparatie, carnet, creion si ceas/ telefon/ tableta = un pastrator de timp.

Hartile de variabile, din imaginea de mai sus, sunt din cartea ''Sa facem observatii astronomice'' de Matei Alexescu, din 1957 iar binoclul este un 7x50mm Fujinon Mariner. Asa am inceput sa observ sistematic stele variabile in Iunie 2021.

Dar dupa ce faci cateva observatii de stele variabile, vrei mai mult, mai multe stele, mai multe harti. Si, fie in format tiparit, fie in format electronic, masa ta de lucru va incepe sa arate haotic. 

Asa am patit si eu. Este nevoie de organizare, de un program de observatii. Aici va vine in ajutor Atlasul sinoptic. De fapt, Atlasul sinoptic este rezultatul ordonarii, a sistematizarii pentru evitarea haosului si a evolutiei aleatoare.

Atlasul sinoptic va ofera harti actualizate, de la organizatii de observatori de variabile recunoscute pe plan international.

Ba, atlasul contine chiar si harti de stele variabile care pot fi observate cu ochiul liber.

Tu trebuie sa aduci doar carnetul, creionul, ceasul ( tableta, telefonul) si cheful de observatii.

Atlasul te ajuta sa identifici steaua variabila si stelele ei de comparatie.

Daca ai binoclu, posibilitatile de observare a stelelor variabile cresc enorm.

Daca ai si telescop, limita este doar cerul ! Ma rog, sa nu idealizam: conteaza si conditiile de observatii, si magnitudinea limita a telescopului tau si ... si ... dar vei avea de ales intre zeci,  sute sau mii de variabile.

Atlasul sinoptic iti propune un meniu de 110 stele, apartinand la 27 tipuri diferite de variabile, defiland pe cerul unui an calendaristic , de la cele foarte luminoase pana la cele foarte slab luminoase.

ATLAS SINOPTIC DE STELE VARIABILE

Dar mai bine, iata un sumar al Atlasului sinoptic de stele variabile:

Principala problemă cu care se confruntă variabilistul începător este găsirea stelei variabile și a stelelor de comparație aferente. 

Atlasul conține hărți pentru căutarea și  observarea a 110 stele variabile. 

Gruparea variabilelor pe constelații. 

Gruparea cronologică a variabilelor după culminația miezonoptică a constelațiilor pe luni și pe durata fiecărei luni. 

Stelele din aceeași constelație sunt ordonate crescător după ascensia dreaptă. 

Sunt observabile stelele variabile vizibile pe cerul de seară, la acel moment, de aici rezulta caracterul de program de observații al atlasului.

Luminozitatea variabilelor din atlas este de la cele foarte luminoase, observabile cu ochiul liber până la variabile telescopice cu minime  ‘’adânci’’ sau în  ‘’inner sanctum’’ ( magnitudini > 13,8mv) si care necesita telescoape de minim 200mm, mai bine de 250mm, preferabil de 300mm.

Programul de observații acoperă întregul an. 

Observarea celor 110 stele din atlas, oferă variabilistului începător o imagine de ansamblu asupra stelelor variabile: tipuri, luminozități, modul de variație, unde și când pot observate. 

Caracterul rezumativ, de ansamblu da titlul de ‘’atlas sinoptic’’.

Experienta considerabila pe care o va aduce observarea celor 110 stele variabile din atlas va va fi de mare folos in dezvoltarea unui viitor program propriu.

Sursele pentru hărți: 

- AAVSO: tutorialul ‘’10 Star Tutorial’’            Ten Star Tutorial

- datele din  ‘’ Binocular Program’’ al AAVSO pentru  variabile observabile cu binoclul:  

AAVSO Binocular Program

- hărți obtinute de autor cu VSP/ Variable Star Plotter:           VSP

BAA: ‘’British Astronomical Association’’ - ''Variable Star Section'' :     Variable Star Section

SPA:  ‘’Society for Popular Astronomy’’:  Variable Star Section

AFOEV: ‘’Association Francaise des observateurs d’ etoiles variable’’’:  AFOEV

Planetariul virtual Stellarium: capturi de ecran, prelucrate cu Paint

Imi exprim recunostinta pentru ajutor si indrumare catre : 

- Brian Kloppenborg, președinte executiv al American Association of Variable Star Observers.

- Jeremy Shears, director al Secțiunii de stele variabile din cadrul British Astronomical Association;

lui Denis Buczynski, membru BAA pentru ajutorul și îndrumarea în obținerea acestei permisiuni.

- Matthew Barrett, directorul Secțiunii de stele variabile din cadrul Society for Popular Astronomy.

- dr. Dominique Proust, președintele Association Francaise des Observateurs d’Etoiles Variable; lui

Dominique Naillon, din cadrul AFOEV pentru ajutorul și îndrumarea în obținerea acestei permisiuni.

- creatorilor planetariului virtual Stellarium.

- Virgil Scurtu, mentorul autorului în domeniul stelelor variabile.

- Dan UZA - Editura ASTROMIX

Drumul de la hartile de stele variabile din Colegatul meu de la Brasov, din 1981 - copiate cu mana si pana la acest Atlas sinoptic a fost lung dar interesant. 

Cer senin si spor la observatii, zece milioane de stele variabile te asteapta ! 

Atlasul sinoptic este rampa ta de lansare spre ele, spre stele !

Primele mele harti de stele variabile, conspectate in 1981, pe vremea studentiei.Colegatul, de cateva sute de pagini, continea informatii fundamentale de Astronomie si urma sa-mi ofere sprijin in observatii si constructia de telescoape. Oriunde urma sa ma duca repartitia de la finalul studiilor.

Mircea Pteancu, membru al AAVSO, SRPAC, MCSE, fondator al Astroclubului Galaxis

O variabila, doua variabile ...

Ma aflu intr-o perioada in care ma preocupa in mod deosebit stelele variabile. Si ma ocup de ele pe doua planuri. 

In primul rand efectuez observatii de stele variabile. Echipamentul ''standard'' pentru variabile consta din binoclul Nikon Aculon 10x50mm, un cadou de ziua mea de nastere de la astronomul amator CristiB din Austria. Si newtonianul D= 148mm F/5, folosit cel mai frecvent la 30x, cu ocularele XCel 25mm sau Lacerta Premium Flat Field 25mm.

Binoclul Nikon Aculon 10x50mm, binoclul meu ''de variabile''

Al doilea din stanga este binoclul Fujinon Mariner 7x50mm VPC -XL,
instrumentul cu care am debutat ca observator de stele variabile

Reflectorul newtonian D= 148mm F/5, frecvent folosit la stele variabile.
Marirea = 30x cu ocularul Xcel 25mm, camp real pe cer = doua grade.
Dotat cu doua cautatoare: RDF + Raci 8x50mm pentru identificare obiectelor.
Este ergonomic, cu toate reglajele necesare unei bune pozitionari in vederea fotometriei vizuale. 

Daca am nevoie de mariri mai mari, folosesc ocularul zoom SVbony model 135 (7-21)mm pentru o plaja continua de mariri de la 36x la 107x.

De aici, in sus, folosesc ocularele TMB Planetary cu focale de 5mm, 4mm, 3,2mm ( acesta este marca TS nu TMB) si 2,5mm. Maririle obtinute sunt de 150x, 188x, 234x si 300x.

Astept sosirea in familie si a unui ocular TMB Planetary 6mm pentru marirea de 125x.

Ocularele mele Planetary, de la stanga la dreapta: TMB 2,5mm, TS 3,2mm, TMB 4mm, TMB 5mm

Binoclul este in stare excelenta iar newtonianul are oglinda principala Skywatcher de buna calitate, testata si confirmata prin rezolvarea unor stele variabile subarc precum Lambda Cyg si STT 410. 

Dotarea cu instrumente este buna, fapt confirmat la sfarsitul lunii Septembrie 2025, luna in care am reusit sa efectuez 91 de observatii la cele 31 de stelele variabile din tabelul de mai jos. La aceeasi data, contorul meu AAVSO indica un total de 959 observatii. 

Din cauza poluarii luminoase insa, in serile norocoase, fara pacla, pot sa vad, cu ochiul liber, doar steaua de comparatie ''43'' a lui Beta Lyr. 

Cu binoclul nu pot face evaluari fotometrice vizuale dincolo de magnitudinea 7,5 . 

Iar cu newtonianul D= 148mm pot sa fac confortabil evaluari pana la magnitudinea 10 sau 10,5. De acolo ''in jos'', trebuie sa folosesc fie dobsonianul D= 200mm, fie cel cu apertura de 250mm.

Pe drumul de la ''zero'' stele variabile observate la cele 959 inregistrate la AAVSO, am acumulat oleaca de experienta ( asa denumim noi sirurile de esecuri ... ). Pe acest drum al experientei, am descoperit ca marea problema cu care trebuia sa ma confrunt este nu observatia propriu-zisa a stelei variabile ci gasirea ei. Si, evident, a stelelor de comparatie. 

La aceasta m-a ajutat foarte mult metoda ''double finder'' sau a ''cautatorului dublu''. Metoda nu am inventat-o eu. 

Pe forumul astronomy.ro, pionierul acestei metode a fost astronomul amator, cu userul milan.picard, profesor din Cluj-Napoca, primul din Romania care a reusit sa parcurga Lista Herschel 400.

Lista Herschel 400 milan.picard

Cel de al doilea astronom amator roman care a parcurs integral Lista Herschel 400 este Armand Popa de la Astroclubul Galaxis din Arad. Si Armand foloseste pe larg metoda ''dublului cautator''. 

Lasand falsa modestie la o parte, si eu m-am numarat printre cei care si-au insusit si au promovat aceasta metoda, invatata din cartea ''The Urban Astronomers's Guide'' a Unchiului Rod Mollise.

 

Dublul cautator, gata de actiune: un RDF + un cautator RACI 8x50mm.
Cautatorul optic poate fi si unul drept, fara prisma terestra si de orice marime,
cum ar fi 9x50mm, 9x60mm sau 6x30mm. Este insa obligatorie prezenta concomitenta
a unui cautator cu punct rosu care poate fi si tip TELRAD sau Radiant.

Nota ... cronologica: o fi el unchiul vostru, al multora. Dar el fiind doar cu un an mai bosorog, pentru mine cel mai bine este sa-l numesc ''varul sau cuzzy Mollise''.

https://www.goodreads.com/book/show/1416495.The_Urban_Astronomer_s_Guide

Pentru aplicarea cu succes a metodei dublului cautator, ai insa nevoie de harti detaliate, fie din atlase, fie din aplicatii precum SkySafari sau Stellarium. Atlasul meu este o compilatie de harti de cautare si de observare a stelelor variabile, adunate de la, si utilizate cu acordul unor organizatii cu mare traditie in domeniu: AAVSO, BAA, AFOEV si SPA.

Astfel, am valorificat cele invatate despre cautarea si observarea stelelor variabile in cartea ''Atlas sinoptic de stele variabile'' , care acum este in faza de finalizare.

Prezentare carte Atlas sinoptic -SRPAC

Am prezentat planul lucrarii, si o trecere in revista a continutului, la Conferinta Societatii Romane pentru Astronomie Culturala din 7 Septembrie 2024 de la Universitatea de Vest Timisoara.

Iata poza de grup de la aceasta conferinta.

Atlasul sinoptic este conceput pentru a usura gasirea si observarea a 110 stele variabile. Acestea vor forma un program de observatii diversificat de stele variabile, de-a lungul intregului an calendaristic. Aceasta este a doua directie in care ma ocup de stelele variabile, scriu despre ele, incercand sa-i ajut si pe alti incepatori ca cel care da cu subsemnatu' aici.

Sfarsit de vara observationala: Saturn, pacla si stele variabile

Saturn si satelitii sai, prin pacla,  2 Septembrie 2025, ora 22:00 UTC. 
De la stanga la dreapta: 4= Titan, 6= Rhea, Saturn, 5= Thetys si 4= Dione.
Reflector newtonian cu oglinda Sky Watcher D= 148mm F/5, la 107x si 234x.

Miercuri 27 August a.c. am incercat sa gasesc roiul sferic NGC 6426, un obiect H400 din Ophiucus, folosind echipamentul ''standard'': dobsonianul '' Grond'' D= 250mm F/ 4,8 - dotat cu ocularele Q70x32mm/ 38x si Baader zoom (8-24)mm/ 50x - 150x.

''Ceva, ceva'' s-a zarit parca la locatia dintre Beta si Gamma Oph dar nimic concludent, din cauza paclei. Neconfirmat, negativ ... nashpa !

- Am renuntat la Herscheliada si m-am delectat cu stele duble.  Astfel am rezolvat si separat in Aquila stelele Pi Aql/ STF 2583 cu separatia de 1,44'', STF 2590, STF 2613, STF 2628, STF 2635 si STTA 198.

- Ultima de mai sus, STTA 198 am crezut ca ''mi-a scapat printre oculare'' deoarece am notat in jurnal: ''separatie > 1' ...''. Struve, fiul, venind cu observatiile in urma harnicului sau tata, a cam avut de furca. Dublele care sunt usor de rezolvat fusesera ''recoltate'' de babacul sau. De aceea, nu-i de mirare ca multe stele STT sunt dificile, au separatii mici. Dar la STTA 198, nu este asa, StelleDoppie imi confirma ca aceasta tripla are separatii de la 60'' in sus.

- Am reobservat tripla 23 Aql, celebra pe forumul astronomy.ro. Este o stea multipla pe care, de aceasta data, am vazut-o ca tripla la 240x, prin ocularul TMB Planetary 5mm.

Am observat 23 Aql/ STF 2492, pentru prima data, pe 3 Octombrie 2012, folosind dobsonianul ''Ratusca cea urata'' D= 125mm F/ 6,9, cu oglinda Beches. Desi separatia AB= 3,3'' nu sperie, 23 Aql nu este o dubla usor de rezolvat, din cauza diferentei de luminozitate dintre stelele componente. 

Am reobservat-o, cu acelasi telescop, pe 9 August 2024 cand am notat: ''...companionul foarte mic si slab luminos dar bine separat de primara''.

23 Aql, in dobsonianul ''Ratusca cea urata'' D= 125mm, 173x

In dobsonianul ''Gurthang'' D= 200mm F/ 6,16, 23 Aql s-a vazut ca tripla, la 410x/ Radian 3mm, pe 10 August 2024. 

23 Aql/ STF 2492 , dobsonian ''Toleascop'' D= 200mm, 410x/ Radian 3mm

Am mai observat dublele STF 2532, STF 2533 la care am vazut companioni la distante mari, de zeci de secunde in timp ce la STF 140 companionul era la sapte minute distanta !

Apoi am rezolvat stele in haloul roiului sferic M15 si am incheiat aici aceste observatiile pacloase ...

Joi 28 August am observat 13 stele variabile cu binoclul Aculon 10x50mm.

Cu acelasi instrument, am reobservat ( spre incantarea mea ) cateva obiecte de cer profund: NGC 6633, bine vizibil si Roiul lui Graff - doar cu vederea periferica, M13, M31, M32 - vizibila la limita, M15, M2.

Am rezolvat cateva duble binoculare, cu binoclul tinut in mana si aplicand ka nevoie ''manevra Daimaca'': Albireo, 61 Cyg, Zeta Lyr, Alfa Cap si Beta Cap. 

Luni 1 Septembrie a.c. a fost Noul An biserican, Doamne ajuta si da pace lumii tale ! 

Pe forumul astronomy.ro a fost discutat pe larg binoclul Swarovsky Habicht 10x40mm. Discutia mi-a deshis interesul si am folosit acest binoclu pentru observarea a 11 variabile.

Binoclul Habicht 10x40mm, jos.
Sus se vede binoclul Tento 10x50mm al lui Csillag Attila

Marti 2 Septembrie, am observat sapte variabile cu binoclul Aculon 10x50mm si alta variabila cu newtonianul D= 148mm F/5.

Apoi am rezolvat si separat ( cu chiu cu vai) la 234x stelele duble STF 2 cu separatia de 1'' si STF 13/ separatie = 0,97'' din Cefeu. Atmosfera era agitata.

Am reobservat roiul deschis M52, abia vizibil la 30x si M34, cu o dubla larga, separata la 107x.

Gamma And a fost rezolvata dar culorile erau spalacite din cauza norilor pasageri.

Am incheiat cu Saturn la care, la 107x/ zoom Svbony f= 7mm si 234x/ TMB Planetary 3,2mm, am vazut discul elipsoidal, inelul, umbra inelului si patru sateliti: Titan, Rhea, Thetys si Dione. Cat de serioasa devenise pacla o arata faptul ca numerele atasate fiecarui satelit semnaleaza luminozitatea lor in ordine descrescatoare. Rhea insa ar fi trebuit sa poarte numarul ''4'' , mult mai slab decat Titan = ''1'' dar cel mai luminos dintre ceilalti trei. In ocular insa a fost ultimul dintre cei patru : 1/4/5/6.

Mai jos vedem tabelul observatiilor mele de stele variabile din perioada 28 August - 2 Septembrie, asa cum le-am comunicat ''navei-mama'' AAVSO.

Variabile, 28 August - 2 Septembrie, cod observator MPTA

Alea iacta est - 22 August

Aculon 10x50mm

Vineri 22 August a.c. am observat patrusprezece stele variabile. Instrumentul principal folosit a fost binoclul Nikon Aculon 10x50mm. Cu acesta am observat treisprezece dintre aceste variabile: R CrB, R Sct, Alfa Her, Gamma Cas, Rho Cas, Delta Cep, miu Cep/ Garnet Star, khi Cyg, Beta Lyr, Eta Aql, g Her, U Del, EU Del. 

Doar la EG And, care se vede in acelasi camp cu galaxiile M31 si M32, am avut nevoie de newtonianul D= 148mm F/5.

Stele variabile, 22 August 2025

La final am observat cateva obiecte ale cerului profund, pe un cer tot mai paclos.

In Cassiopeia am observat roiul deschis NGC 7789,numit si ''Caroline's Rose Cluster'', un roi cu diametru mare, cat al Lunii si format din stele ''nenumarate'', slab luminoase. La 30x, roiul se vedea doar cu vederea periferica dar la 107x, s-a vazut mult mai bine si cu vederea directa.

Galaxia M31 si satelitul ei, M32 nu au prezentat detalii. In schimb ''Roiul Dublu din Perseu'', NGC 869 -NGC 884 a fost superb. S-au remarcat cu usurinta asterismele ''labele de pisica''.

Galaxia NGC 404/ ''Fantoma lui Mirach'' sau ''Perla pierduta'' a fost vizibila, mica si slab luminoasa, langa Mirach, asa cum spune numele. Dar marirea de 107x nu este suficient de mare pentru a ''impinge'' steaua Mirach/ Beta And, inafara campului vizual. De aceea NGC 404 este un pic mai greu de vazut , decat de gasit.

Gamma And si-a reconfirmat reputatia de dubla cu contrast elegant de culoare.

Newtonianul ''de variabile'' D= 148mm F/5

Am incheiat cu observarea lui Saturn care, la ora 21:40 UTC, se vedea insotit la Vest de trei obiecte cu aspect stelar, aranjate intr-o curba mica, cu ''steaua'' din mijloc mai luminoasa.

Abia azi, Duminica 31 August, cand scriu acest raport aflu ca lenea mea de a schimba ocularul zoom Svbony (7-21)mm ... ''m-a costat scump''. Reconstituind in Stellarium observarea lui Saturn, vad (cu surpriza neplacuta) ca am pierdut o configuratie foarte interesanta. Ceea ce eu am crezut a fi un prim satelit saturnian la Vest, si la o raza de inel distanta, in planul inelului, a fost imaginea contopita a satelitilor Thetys si Enceladus.

Obiectul qvazi-stelar din mijloc a fost de fapt imaginea contopita a satelitilor Rhea si Dyone. Al treilea obiect o fi fost o stea din fundalul galaxiei noastre. Titan, la mare distanta spre Vest, nu a fost observat.

Dar vorba lui Julius Cezar: '' alea iacta est'' ... '' pe alee este un yacht''...

Saturn si satelitii, 23 August 2025, 21:40 UTC

Duminica 24 August a.c. am observat cu dobsonianul ''Grond'' D= 250mm F/4,8, folosind ocularul Q70x32mm pentru 38x si ocularul zoom Baader (8-24)mm pentru mariri de la 50x la 150x. Iata raportul meu pentru seara respectiva, preluat de pe astronomy.ro:

Colimatorul Cheshire de constructie proprie, pe dobul ''Grond''

'' Nu va recomand sa observati primul obiect, roiul NGC 136 deoarece este (poate) cel mai dezamagitor si nespectaculos obiect ''pe care am pus telescopul'' vreodata. O minuscula pata decolorata din fondul cerului, cam de un minut de arc, nici macar obiect cetos nu l-as putea denumi. Aflat langa o stea dubla rosie sau oranj, abia, abia se vede cum am descris mai sus, la 150x. 

Se afla, daca totusi ar fi careva nesabuit si ar vrea, la randul sau sa caute NGC 136, intre giganta rosie BD+ 60 63, la Sud (dubla) si un asterism ''poligon cu fata centrata'' , la Nord.... Curajosule, io te-am avertizat, gudlac !

( NGC 136 imi intareste convingerea ca Lista Herschel 400 a fost intocmita de niste maniaci astronomici sado-masochisti. Mi-i si imaginez, in chiloti si chipiu de piele, decorate cu filtre astronomice, in loc de tinte si pocnind din biciul care, in loc de noduri, are oculare Super ! )

Cam la asa costume din piele ma gandesc, ca la Led Zeppelin II
sursa YouTube

Led Zeppelin II

- Daca tot am fost in zona, am observat si roiul NGC 103, apropiat de NGC 136. Dar mult mai luminos, mai observabil, cu stele si stelute rezolvate.

- Iar NGC 129, le intrece de departe pe ambele si ma face sa ma intreb de ce nu l-am inclus in meniul meu observational '' de plezneala'', atunci cand nu am chef de munca si doar vagabondez pe cer, vizitand frumusetile locale.

- Al doilea obiect Herschel de aseara a fost roiul deschis NGC 7296 din Lacerta, un roi in forma de evantai, cu siruri de stele parca izvorand spre Est din alta stea colorata, galbena BD+51 3383 de aprox. 9mv. Am numarat 14 stele bine vizibile cu vederea directa dar se vedeau si multe altele, slab luminoase.

- Daca tot eram cu telescopul in Lacerta, am revazut roiul deschis NGC 7243, bogat, cu zeci de stelute si avand in inima sa tripla STF 2890, bine rezolvata.

- Steaua dubla FRK 11 apare in CDSA cu denumirea de Franks, are separatie mare de 67'', inegala. Este si steaua variabila V 350 Lac. Eu am mai vazut un companion, pare a fi tripla.

- NGC 7209 din Lacerta a fost cel mai frumos obiect vazut aseara, un roi discret dar bogat in stele.

Contorul meu Herschel 400 arata acum 265 obiecte observate deci am trecut de 66%. ''

Ce am vazut in seara de Luni 25 August a.c.?  Nu mare lucru. Dupa ce m-am chinuit sa fac o comparatie noua la SN 2025rbs pe un cer usor paclos, am vrut sa continui Herscheliada. Tinta aleasa a fost NGC 7142 din Cepheus. Si cred ca am gasit si vazut la 150x acest roi deschis in care asterismul principal este un oval de stele dar sunt stelute raspandite si in afara lui.

Nu am apucat sa confirm insa obiectul cu certitudine. Reluand traseul de cautare am reobservat roiul NGC 7160, dominat de cele doua triple. Cand am luat ochiul de la ocular ca sa misc telescopul, voila, au revenit norii.

In Cassiopeia se mai zarea un petec de senin asa ca am reobservat NGC 663 in care, la 150x, am remarcat o dubla pe marginea sa nordica, la mijloc. Aflu azi din Simbad ca este STF 153 cu separatia de 7,8''.

Mi-am luat adio de la cerul instelat, admirand pentru a mia oara Epsilon 1-2 Lyrae si ... somn obligatoriu.

 

Marti 26 August, cu aceeasi dotare ca Luni, ( dobul Grond 250mm + Q70x32mm+ Mark III (8-24)mm + TMB Planetary 5mm ), am reluat cautarea roiului deschis NGC 7142.
Am reusit pana la urma si cred ca este obiectul pe care l-am suspectat Luni. Intradevar, asterismul principal al lui NGC 7142 este un oval format din stele ceva mai luminoase, cu axa mare de vreo 10-12 minute ( jumate de camp vizual la 150x in Mark III). Lucida roiului, aflata pe oval, la NE, pare a fi stea dubla cu companion slab luminos, separat prin 10'' sau mai mult si PA aprox. 90 grade. La 240x am numarat 15/20 de stele mai luminoase plus un numar nedefinit de stelute vizibile cu vederea periferica.

- In apropiere, si foarte luminos desi mic, se afla roiul deschis NGC 7129, aspectuos.

- Apoi am ars gazul de pomana incercand sa vad galaxia NGC 891 de la Nord de Gamma And. Negativ.

- Nici M110 nu a vrut sa iasa la copca sa respire asa ca a trebuit sa ma multumesc cu reobservarea lui M31 si M32. E ... clar ca am avut ghinionul de cer paclos.

- M33, bine vizibila, cu multe stelute foarte slabe suprapuse iar nebulozitatea din NGC 604 era vizibila cu vederea directa la 150x.

- Pentru ceva cu adevarat spectaculos, am reobservat Roiul Dublu din Perseu si Muscleman/ Stock 2, incadrat perfect de ocularul Q70x32mm.

- Am incheiat pornind de la M103 spre Nord si am gasit roiul Tr 1 pe care in desenul meu din 21 Octombrie '21 l-am botezat ''iT Cluster'', impresionat fiind la acea vreme de filmul de groaza ''iT''. Aseara am numarat opt stele in iT Cluster.

Am descoperit independent roiul Tr1 in seara de Duminică 28 August 1994, observand cu primul meu dobsonian D= 160mm F= 1465mm. In vecinătatea nordică a roiului M103, am zarit un obiect care părea a fi, la 73x, o stea dubla. Observat cu atentie la acest grosisment si apoi la 194x , am remarcat patru stele aliniate, cu lucida spre Nord. Am crezut apoi ca-i vorba de o stea multipla sau de un asterism. Relativ recent am aflat ca obiectul este de fapt roiul deschis Tr1/ Trumpler 1, numit si Cr 15/ Collinder 15.

Roiul Tr1, asa cum l-am vazut in seara ''descoperirii'', 28 August 1994
prin dobsonianul D= 160mm, primul telescop de acest soi din Romania

Marti 26 August 2025, nu am insistat prea mult. La 150x/ ocular MarkIII la f= 8mm,  am numarat opt stele in iT Cluster. Prin dobsonianul ''Toleascop'' D= 200mm F/6 am vazut 14 stele pe 23 Octombrie 2021. 

Roiul deschis Tr1

Cu NGC 7142, contorul meu Herchel 400 a crescut la un total de 266 obiecte.

TEANO - 20 August

TEANO D= 52mm F/ 23 obtinut cu capacul dobsonianului 
''Grond'' D= 250mm F/ 4.8

TEANO este acronimul pentru Telescop Extra Axial Non Obstructionat. Am povestit pe forumul astronomy.ro despre observatii cu asemenea instrumente. La ora actuala, cred ca Romania este plina de TEANO nefolosite. De aceea am considerat ca-i bine sa vorbim despre ele aici.

Un TEANO se obtine observand cu reflectoarele Newton, cu capacul mare pus pe tub si lasand libera doar apertura extra-axiala de mic diametru, existenta la majoritatea instrumentelor comerciale.

In mintea iscoditoare a astronomului amator va apare imediat intrebarea '' De ce sa folosesc o apertura atat de mica daca am platit una mult mai mare ?''

La newtonianul meu D=148mm F=750mm, apertura extra-axiala are diametrul de 45mm, deci am un TEANO 45mm F/ 16,7. Din cauza acestui raport focal extrem de favorabil va incurajez sa folositi TEANO. La F/ 16,7, dat ca exemplu, toate aberatiile vizibile in imagine la F/5 sunt mult micsorate sau nu se vor vedea deloc. Este mijlocul prin care ne educam privirea, invatam si ne obisnuim cu o imagine ''cum ar trebui sa fie''. Cu un simplu capac, obtinem o imagine de calitate APO fara sa subtiem salteaua de bani pe care (nu ma indoiesc ca) dormim toti.

Nu am poze cu TEANO 45mm F/ 16,7 ci numai cu TEANO 52mm F/23 de mai sus. Ideea este aceeasi.

Ce se poate observa  insa cu un TEANO ? Raspunsul e simplu: doar obiectele luminoase, din cauza aperturii minuscule. Dar puneti-va centurile de siguranta: la obiectele foarte luminoase, imaginea va fi mult mai frumoasa decat cea obtinuta cu apertura intreaga. Incercati si va veti convinge.

Stele variabile observate pe 19 August a.c.

Aseara, Miercuri 20 August a.c. am vrut sa observ stele variabile. Ca dovada ca acest articol nu este apologia lui TEANO, incep cu un contra-exemplu: TEANO nu-i (prea) potrivit pentru stele variabile. Nu din cauza aperturii de 45mm. Stelele variabile pot fi ( si sunt observate) cu binocluri de 40-50mm. Ci din cauza maririi mari, deci a campului mic. Voi reveni insa asupra acestui punct.

Aseara abia am apucat sa fac observatii la sapte variabile ca cerul a fost invadat de pacla, de nori subtiri dar prin care inca se mai putea observa. Dar nu pentru fotometrie.

Am decis atunci sa trec pe modul TEANO 45mm F/ 16,7. Cu ocularul Svbony zoom 7-21mm, model 135, am obtinut mariri de la 36x la 107x.

- Am mers direct in cautarea raspunsului la intrebarea ''to TEANO or not TEANO'' si am atacat Epsilon 1-2 Lyrae. (Aceasta este convingerea mea, care poate parea radicala: poate fi un telescop oricat de capabil sa imi arate cine stie ce pufosenii obscure dar daca nu este capabil sa rezolve stele duble ''ca la carte'', il resping, aproape cu dezgust. Adica dictonul dupa care ma conduc este o parafraza la Paul Verlaine ''de la resolution avant toute chose'').

La 107x, Epsilon 2 - deci dubla estica cu separatie 2,4'', se vedea ca o arahida sau ca cifra ''8''. 

Dubla Epsilon 1, cea vestica si cu separatie 2,26'', se vedea ca o stea aberata, discul Airy al primarei avand o excrescenta spre Est, fiind gheboasa pe partea opusa celeilalte duble, Epsilon 2. 

Observ cu mare placere duble de cateva decenii dar acest rezultat ... m-a lasat ''paf'' ! Nesperat !

- miu Dra/ Arrakis / STF 2130 cu separatie de 2,6'' a fost doar rezolvata, se vedea ca o pereche de bilute tangente. Ne abtinem de la comparatii ...

- niu Dra/ STFA 35 cu separatie de 62'', Zeta Lyr/ STFA 38 de 44'', Delta Lyr/ H 6  3 de 175'' au fost rezolvate si separate cu mare usurinta in imagini de-a dreptul antologice.

- 16-17 Dra/ STFA 30 de 90'' si STF 2078 de 3'' a fost rezolvata si separata ca tripla ... ''ca la carte''.

- Albireo si Almach au purtat diademe de Reginele Balului. Discuri Airy ca niste globuri ''uriase'' si culori intens saturate. Abia astept sa le vad din nou. Prin TEANO, dublele arata ca in plansa de mai jos, extrasa din cartea lui Camille Flammarion ''Les etoiles et les curiosite du ciel''.

''Types des etoiles doubles colorees'', Plansa I, pag. 74,
''Les etoiles et les curiosite du ciel'', Camille Flammarion, Paris, 1882
sursa ''e.rara''

- Am incercat TEANO 45mm si la Saturn. S-a vazut globul planetei ca un ghem de lana galben-argintie in care era infipt inelul, ca o andrea. Spre Vest, cam la trei diametre de inel, se vedea Titan. Aplatizarea globului era foarte bine vizibila la 107x, limbul planetar fiind o elipsa perfecta si puternic turtita pe directia axei polare.

- Cerul era tot mai innorat. Hai ca nu trebuie (inca) sa platim impozit pentru ca ridicam privirea spre cer. Asa ca am incercat - si nu am regretat - sa vad si niscaiva DSO. Foarte slab luminoase, obscure au fost dar s-au vazut uimitor de mari: M13, M92, M57 si M27. 

Ultima, nebuloasa planetara ''Dumbbell'', a fost cea mai slab luminoasa dar s-a vazut cu vederea directa. Prin nori subtiri ! De ce am subliniat acest lucru ? Deoarece sunt convins ca aceste obiecte au fost vizibile in acest instrument pitic datorita contrastului ridicat, asigurat de lipsa obstructionarii centrale, a paianjenului, a refractiei prin ''nspe'' suprafete de obiective etc.

Cum am spus, cele de mai sus au fost vazute pe un cer cotropit de nori subtiri. Sunt optimist si cred ca pe un cer senin, ma asteapta distractii strasnice alaturi de Teano.

Cautand poza lui TEANO 52mm, am gasit si niste poze facute cu acea ocazie, cu draga mea Tzitza care m-a insotit la atatea observatii, timp de 16 ani. Ma cuprinde nostalgia vremurilor care au trecut si nu vor mai veni niciodata. Ce-am facut oare cu timpul care mi-a fost dat ? 

Ce a vrut oare sa ne spuna Francois Villon cand a scris in ''Ballade  des dames du temps jadis'':

''Mais ou sont les neiges d'antan ?''

Tzitza