TEANO - 20 August

TEANO D= 52mm F/ 23 obtinut cu capacul dobsonianului 
''Grond'' D= 250mm F/ 4.8

TEANO este acronimul pentru Telescop Extra Axial Non Obstructionat. Am povestit pe forumul astronomy.ro despre observatii cu asemenea instrumente. La ora actuala, cred ca Romania este plina de TEANO nefolosite. De aceea am considerat ca-i bine sa vorbim despre ele aici.

Un TEANO se obtine observand cu reflectoarele Newton, cu capacul mare pus pe tub si lasand libera doar apertura extra-axiala de mic diametru, existenta la majoritatea instrumentelor comerciale.

In mintea iscoditoare a astronomului amator va apare imediat intrebarea '' De ce sa folosesc o apertura atat de mica daca am platit una mult mai mare ?''

La newtonianul meu D=148mm F=750mm, apertura extra-axiala are diametrul de 45mm, deci am un TEANO 45mm F/ 16,7. Din cauza acestui raport focal extrem de favorabil va incurajez sa folositi TEANO. La F/ 16,7, dat ca exemplu, toate aberatiile vizibile in imagine la F/5 sunt mult micsorate sau nu se vor vedea deloc. Este mijlocul prin care ne educam privirea, invatam si ne obisnuim cu o imagine ''cum ar trebui sa fie''. Cu un simplu capac, obtinem o imagine de calitate APO fara sa subtiem salteaua de bani pe care (nu ma indoiesc ca) dormim toti.

Nu am poze cu TEANO 45mm F/ 16,7 ci numai cu TEANO 52mm F/23 de mai sus. Ideea este aceeasi.

Ce se poate observa  insa cu un TEANO ? Raspunsul e simplu: doar obiectele luminoase, din cauza aperturii minuscule. Dar puneti-va centurile de siguranta: la obiectele foarte luminoase, imaginea va fi mult mai frumoasa decat cea obtinuta cu apertura intreaga. Incercati si va veti convinge.

Stele variabile observate pe 19 August a.c.

Aseara, Miercuri 20 August a.c. am vrut sa observ stele variabile. Ca dovada ca acest articol nu este apologia lui TEANO, incep cu un contra-exemplu: TEANO nu-i (prea) potrivit pentru stele variabile. Nu din cauza aperturii de 45mm. Stelele variabile pot fi ( si sunt observate) cu binocluri de 40-50mm. Ci din cauza maririi mari, deci a campului mic. Voi reveni insa asupra acestui punct.

Aseara abia am apucat sa fac observatii la sapte variabile ca cerul a fost invadat de pacla, de nori subtiri dar prin care inca se mai putea observa. Dar nu pentru fotometrie.

Am decis atunci sa trec pe modul TEANO 45mm F/ 16,7. Cu ocularul Svbony zoom 7-21mm, model 135, am obtinut mariri de la 36x la 107x.

- Am mers direct in cautarea raspunsului la intrebarea ''to TEANO or not TEANO'' si am atacat Epsilon 1-2 Lyrae. (Aceasta este convingerea mea, care poate parea radicala: poate fi un telescop oricat de capabil sa imi arate cine stie ce pufosenii obscure dar daca nu este capabil sa rezolve stele duble ''ca la carte'', il resping, aproape cu dezgust. Adica dictonul dupa care ma conduc este o parafraza la Paul Verlaine ''de la resolution avant toute chose'').

La 107x, Epsilon 2 - deci dubla estica cu separatie 2,4'', se vedea ca o arahida sau ca cifra ''8''. 

Dubla Epsilon 1, cea vestica si cu separatie 2,26'', se vedea ca o stea aberata, discul Airy al primarei avand o excrescenta spre Est, fiind gheboasa pe partea opusa celeilalte duble, Epsilon 2. 

Observ cu mare placere duble de cateva decenii dar acest rezultat ... m-a lasat ''paf'' ! Nesperat !

- miu Dra/ Arrakis / STF 2130 cu separatie de 2,6'' a fost doar rezolvata, se vedea ca o pereche de bilute tangente. Ne abtinem de la comparatii ...

- niu Dra/ STFA 35 cu separatie de 62'', Zeta Lyr/ STFA 38 de 44'', Delta Lyr/ H 6  3 de 175'' au fost rezolvate si separate cu mare usurinta in imagini de-a dreptul antologice.

- 16-17 Dra/ STFA 30 de 90'' si STF 2078 de 3'' a fost rezolvata si separata ca tripla ... ''ca la carte''.

- Albireo si Almach au purtat diademe de Reginele Balului. Discuri Airy ca niste globuri ''uriase'' si culori intens saturate. Abia astept sa le vad din nou. Prin TEANO, dublele arata ca in plansa de mai jos, extrasa din cartea lui Camille Flammarion ''Les etoiles et les curiosite du ciel''.

''Types des etoiles doubles colorees'', Plansa I, pag. 74,
''Les etoiles et les curiosite du ciel'', Camille Flammarion, Paris, 1882
sursa ''e.rara''

- Am incercat TEANO 45mm si la Saturn. S-a vazut globul planetei ca un ghem de lana galben-argintie in care era infipt inelul, ca o andrea. Spre Vest, cam la trei diametre de inel, se vedea Titan. Aplatizarea globului era foarte bine vizibila la 107x, limbul planetar fiind o elipsa perfecta si puternic turtita pe directia axei polare.

- Cerul era tot mai innorat. Hai ca nu trebuie (inca) sa platim impozit pentru ca ridicam privirea spre cer. Asa ca am incercat - si nu am regretat - sa vad si niscaiva DSO. Foarte slab luminoase, obscure au fost dar s-au vazut uimitor de mari: M13, M92, M57 si M27. 

Ultima, nebuloasa planetara ''Dumbbell'', a fost cea mai slab luminoasa dar s-a vazut cu vederea directa. Prin nori subtiri ! De ce am subliniat acest lucru ? Deoarece sunt convins ca aceste obiecte au fost vizibile in acest instrument pitic datorita contrastului ridicat, asigurat de lipsa obstructionarii centrale, a paianjenului, a refractiei prin ''nspe'' suprafete de obiective etc.

Cum am spus, cele de mai sus au fost vazute pe un cer cotropit de nori subtiri. Sunt optimist si cred ca pe un cer senin, ma asteapta distractii strasnice alaturi de Teano.

Cautand poza lui TEANO 52mm, am gasit si niste poze facute cu acea ocazie, cu draga mea Tzitza care m-a insotit la atatea observatii, timp de 16 ani. Ma cuprinde nostalgia vremurilor care au trecut si nu vor mai veni niciodata. Ce-am facut oare cu timpul care mi-a fost dat ? 

Ce a vrut oare sa ne spuna Francois Villon cand a scris in ''Ballade  des dames du temps jadis'':

''Mais ou sont les neiges d'antan ?''

Tzitza