Prima mea imagine printr-o luneta

De foarte multa vreme am dorit sa am o luneta astronomica.Si am avut,mai exact am construit cateva. Prima am construit-o la 12 ani impreuna cu prietenul meu din acea vreme, Dan Ocsi. Mama lui Ocsi ne-a finantat , deci luneta a fost de fapt si de drept a lui. Luneta , prin care privesc in poza facuta  optsprezece ani mai tarziu dupa cele descrise mai jos,in timpul eclipsei de Soare din 30 Mai 1984, este tot cu obiectiv din lentila de ochelari de +0.75D. In stanga mea il vedem pe Nicu Reinholz , fericitul ''apropritar'' al lunetei si,mai ales,al telescopului Newton de 140mm F/10.
Dar  revin la luneta construita in anii copilariei. Cartea dupa care ne-am inspirat era ''Dupa lectii'' a lui Mamaev.  A fost o luneta cu obiectiv lentila de ochelari de +1 D deci focal de un metru,pentru care aveam tubul de carton pregatit,  iar ocularul...ei bine aici lucrurile s-au complicat. Pentru a obtine o marire de 20x,aveam nevoie de o lentila de +20D , asadar cu focal de 5cm.  Micul atelier de optometrie din Carei, orasul copilariei mele,atelier situat peste drum de Primarie, (pe atunci cunoscut mai mult drept sediul Partidului), a avut lentila de 5x100cm dar nu avea pe stoc lentila dorita cu focal de 5cm si care sa ne asigura mult ravnita si fantastica marire de 20x. Si chiar atunci a inceput un proces de improvizare, inlocuire, bricolare avand drept scop realizarea lunetei dorite; proces care nu s-a terminat nici in ziua de azi. Si cu care m-am obisnuit atat de mult incat  , daca ar inceta , cu siguranta mi-ar lipsi.
Asadar , pe loc, m-am hotarat si am cerut optometristului sa ne slefuiasca, la un diametru ceva mai mic decat interiorul tubului de carton,  pe care l-am luat cu noi, doua lentile cu focal de 10cm fiecare. Asa s-a si intamplat, eu si prietenul meu Ocsi nu ne incapeam in piele de bucurie, doar mama prietenului meu

Read More