ISWATIT: Balanta - Luni 2 Iunie a.c.

 

Scaunul de observatii, in cea mai joasa pozitie.
Cele patru pozitii posibile, asigura pozitii confortabile la ocularele
tuturor telescoapelor mele

Luni 2 Iunie am observat stelele duble incluse de Olcott is cartea sa ISWATIT pentru constelatia Libra/ Balanta , pg. 24-25.

Am observat astfel dublele Iota Lib si 54 Hya - cum am mai spus, Olcott a facut asemenea ghidusii, incluzand la o constelatie dublele din alta constelatie.

Aceasta mica sesiune nu a fost lipsita de aventuri. 54 Hya, alias H 3  97, este o stea ''sudista'', se inalta cu cel mult 20 de grade deasupra orizontului locului meu de observatii. De aceea am putut sa o observ numai dupa ce a reaparut dupa cornisa vestica a acoperisului. Chiar si atunci, a trebuit sa fiu ''gentleman'' si sa-i ofer scaunul de observatii venerabilei doamne ''Ratusca cea urata'' cu care faceam observatiile. Am pus scaunul Lybar in pozitia sa de cea mai mica inaltime si am pus dobsonianul pe platforma astfel formata.

Daaaar ... eu am o inaltime ... hm ... sa zicem ''napoleonica'' si acum ocularul nu-l mai ajungeam decat ridicandu-ma pe varfuri. Si nici nu avea rost sa faca asta deoarece trebuia sa ''prind'' steaua in campul telescopului. Iar pentru asta, trebuia sa folosesc cautatoarele, devenite cu totul inaccesibile. Asa ca a trebuit sa-mi caut taburetul pe care slefuiam pe vremuri oglinjoare ( n-am finalizat nici una ) si da, de pe taburet, am gasit si observat dubla 54 Hya. Abia - abia rezolvata la 35x de ocularul Lacerta UFF 25mm. Taburetul mi-a permis sa folosesc ocularul zoom care este considerabil mai lung dar inca ''in raza de actiune''.

Alte surprize au fost acelea ca pe atlasele moderne nu se mai foloseste indicativul ''P'' de la Piazzi. Dupa tatonari, am ajuns la concluzia ca steaua 212 P descrisa de Olcott este , probabil, H N 28 adica una din dublele incluse de William Herschel in catalogul sau din 1821.

Nici cu dubla H 4783 lucrurile nu au fost mai clare. Am concluzionat ca aceasta trebuie sa fie, dupa pozitie si parametrii, nimeni alta decat dubla S 672, adica una dintre stelele duble descoperite de James South. Nu stiu sa explic de ce dar am o anume simpatie pentru James South ... Sa fie oare gustul comun pentru acelasi breton !?

James South

Am observat apoi doua duble din Libra dinafara ''temei de casa'', SH 195 si H 6  117 si am reobservat frumuseti ale trecutului: Beta Sco, Nu Sco - doar ca dubla, Lambda Ophiuchi si Epsilon 1-2 Lyrae. Gasesc curios faptul ca o stea atat de deosebita si de observata cum este Epsilon Lyrae nu a primit un nume propriu in folclorul observational. ''Dubla-dubla'' nu se pune, e un nume plat, cum i-ai spune unui caine ''cutzu'' ...

Am renuntat insa sa mai observ duble, turbulenta era mare, pacla prezenta iar imaginea de difractie a stelelor arata ca frizura lui Jimi Hendrix.

Asa ca am incheiat seara de observatii cu ''Parada globularelor'' : M5 ( gasit cu metoda sugerata de Olcott) - M3 - M10 - M12 - M13 - M92. 

La Sud de M3 am rezolvat o dubla care cred ca este A 567 cu separatia de 1,5'' si rezolvata fara probleme la 270x. 

Am mai retinut ca M5 a fost vizibil si in cautatorul 6x30mm, luat de ocazie de pe forumul astronomy.ro.