Sunday, December 12, 2010

Tuningul acromatelor

 Gasiti mai jos un articol despre tuningul acromatelor, articol descriind de fapt niste metode simple, concepute pentru uzul astronomului amator care nu are acces la bancuri optice, la instrumentele de masurare a calitatii optice ale obiectivelor de luneta si nici la utilajele de prelucrare care sa-i permita corectarea abaterilor de forma si de dimensiune ale lentilelor.Si nu are nici indemanarea si experienta pretinse de buna folosire a acestora. Ba mai mult, metodele de tuning ale acromatelor se adreseaza amatorilor care nu dispun nici de bani multi,(altminteri de ce ar cumpara cineva,nu-i asa, obiective ieftine produse in Extremul Orient?), dar care doresc sa imbunatateasca nivelul calitativ al lunetelor lor, cu pretul eforturilor proprii si asumandu-si un anume risc, tot pe cont propriu.
Ai deci o luneta care prezinta supracorectie sau subcorectie a aberatiei cromatice?In luneta ta se observa un halou,o ceata permanenta care invaluie imaginile chiar si atunci cand cerul este perfect senin,prezentand deci efectele aberatiei sferice? Citeste articolul lui Gyulai Pal,aduna-ti curajul,spune cateva rugaciuni si apuca-te de tuningul acromatelor.
Intai cateva cuvinte despre autorul articolului. Gyulai Pal s-a nascut la Budapesta in 1971. A devenit interesat de optica si Astronomie, la varsta de sase ani cand parintii i-au cumparat un joc produs in DDR si care permitea construirea de diferite aparate optice cu lentile si componente din plastic. Apoi interesul s-a accentuat, tot mai multe instrumente gasindu-si locul in camera lui Pal (varianta maghiara a lui Paul), la 14 ani construind deja un telescop Newton de 200x1350mm,pe montura ecuatoriala germana. Urmeaza mai apoi cursurile de Matematica si Fizica ale Universitatii Eotvos Lorand din Budapesta ,absolvite in 1996, si cele de Computer Science absolvite in 1998. Intre 1994 si 1999 a lucrat intr-un observator astronomic unde a observat cu o luneta mare - ce-si poate dori mai mult un iubitor al Astronomiei ? - si a predat matematica la o alta universitate intre 1995 si 2000.
Azi numele lui Gyulai Pal este legat de lunetele cu obiective apocromate cu ulei produse de catre firma GPU,proiectate de catre el. Aceste lunete sunt apreciate si in afara Ungariei, inclusiv in SUA, patria lui Astro-Physics si a lui Tele Vue. Un vechi proverb arab ne spune ca negustor bun este cel care reuseste sa vanda nisip in Sahara. Ei bine, Gyulai Pal a reusit sa faca aceasta. Citind articolul, vom intelege de ce, dincolo de randuri vom intui un spirit stralucitor, prietenos si care nu se da la o parte nici de la umorul sanatos.

Articolul a devenit o sursa de inspiratie pentru Silviu aka zoth, astronom amator si constructor de telescoape ,binecunoscut si respectat in comunitatea astronomica romaneasca. Voi prezenta jurnalul optimizarii unei lunete de catre Silviu,ca exemplu reusit al tuningului acromatelor dupa metoda lui Gyulai Pal.Articolul mi-a fost semnalat de catre Silviu,traducerea in limba romana a articolului de mai jos, a fost realizata de catre subsemnatul,fara acordul autorului,lucru care sper sa nu-l supere prea tare. Ca daca se supara,parca-l si vad cum ma pedepseste sa sterg acoperirea anti-reflex de pe vreo suta de lentile chinezesti!

Articolul:

Tuningul acromatelor

Dupa experienta mea un acromat obisnuit (aici ma gandesc la lentilele chinezesti ieftine,nu la lentilele Zeiss sau RR :-) ) nici nu-i asa de rau pentru imaginea pe care o ofera cu reglajele din fabrica. Pentru ca o lentila numai atunci se comporta apropiat de limitele teoretice daca si este reglata cu precizie. Aceste reglaje insa sunt lasate de catre producatorii de telescoape ieftine in grija cumparatorului. Asta insa nici nu este o problema daca ,in acest fel,telescopul este mai ieftin. Sa vedem ce parametrii trebuie reglati:
-Acromate cu lentile nelipite. Fanta sau interstitiul de aer,este sufletul acromatului,dar din pacate lentileleieftine au nevoie fiecare de alta valoare a acestei fante. Motivul este simplu:lentila simpla trebuie sa corespunda unor conditii de calitate nu prea stricte,producatorul bucurandu-se deja daca reuseste sa slefuiasca suprafata lentilelor la o forma ‘’apropiata de sfera’’. Cat priveste respectarea cu precizie a valorii razelor de curbura ,aceasta este privita ca o ‘’inutila optiune extra care doar mareste costurile’’ si careia deci nici nu-i mai acorda nici o atentie. Rezultatul:aberatie cromatica,respectiv sub- sau supracorectie. Ambele tipuri de aberatii se modifica odata cu modificarea valorii fantei de aer. In cazurile norocoase ambele aberatii scad prin modificarea in directia corecta a valorii fantei. Atunci, prin reglarea valorii fantei se pot obtine imbunatatiri foarte clare. Daca insa prin modificarea fantei intr-un sens,una se imbunatateste iar cealalta se inrautateste, (adica ‘’lucreaza una impotriva celeilalte’’),atunci preferinta data de gustul fiecaruia dintre noi va stabili pe care dintre aceste doua aberatii o vom corecta. In orice caz ,daca o lentila produce o aberatie cromatica prea mare,sau nu este corijata neutru (si suntem amarati din cauza aceasta intr-o asemenea masura incat suntem decisi sa cumparam un obiectiv nou,mai bun),atunci ca o ultima posibilitate merita sa incercam ‘’tunningul ‘’ lentilei,inainte de a plati o suma mai mare pentru o lentila de la o marca renumita . (Desi e adevarat,ca daca proprietarul lentilei chinezesti va cumpara o lentila RR in locul celei vechi,eu am sa ma bucur foarte tare si pentru asta :-)))))
In practica aceasta inseamna sa demontam cele doua componente ale lentilei (desigur cu mare atentie si dupa murmurarea rugaciunilor conforme credintei fiecaruia). Apoi pe distantierele care stabilesc valoarea fantei lipim unul sau mai multe straturi dintr-un material subtire,pe cat posibil de constant ca grosime (de pilda :celux/scoci ? sau folie de aluminiu). Cellux-ul este destul de gros,in general din acesta un singur strat ajunge. Folia de aluminiu in schimb este foarte subtire ,aceasta indoita in mai multe straturi ne permite reglarea foarte fina a valorii fantei de aer. Nu putem pune lipici sub folia de aluminiu deoarece nu putem practic sa portionam atat de precis lipiciul incat sa aiba aceeasi grosime sub toate trei distantierele iar apoi adaugarea de tot felul de lipiciuri intre elementele unei lentile ar fi oricum o ‘’joaca’’ destul de infricosatoare. In loc de asta sa lipim sub folia de aluminiu un strat de scoci astfel incat cellux-ul sa depaseasca putin marginea foliei,astfel se poate fixa folia de aluminiu.
Daca lentila produce un halo rosu intens in jurul planetelor sau stelelor stralucitoare,atunci fanta este prea mare,deci va trebui sa eliminam din distantierele originale (dar pe care nu le aruncam,le pastram),si trebuie sa pregatim distantiere noi ( mai subtiri).Daca lentila produce un halo albastru puternic in jurul planetelor ,(asadar mai puternic decat in cazul lentilelor de tip similar),atunci fanta de aer este prea mica si trebuie sa ingrosam distantierele.
-Conform experientei mele ,un acromat (executat din materiale traditionale,deci nu ED) va produce imaginea cea mai neta si cu cel mai puternic contrast atunci cand in imediata apropiere a obiectelor stralucitoare va prezenta o aberatie cromatica violeta ,adica intensitatile luminii rosii, respectiv albastre ,difuzate prin dispersie ,sunt aproximativ egale in imediata vecinatate a sursei de lumina.
-Daca deschiderea fantei nu este uniforma (in general deoarece colegul din Orient a strans prea tare inelul de fixare a lentilei si astfel a reusit sa ‘’scoata sufletul’’ din unul sau celalalt dintre distantiere) atunci inelele de difractie din imaginea defocalizata nu vor fi concentrice. Si atunci merita sa confectionam sau sa comandam distantiere noi.
-Daca luneta ne prezinta semne de astigmatism,atunci merita sa incercam sa rotim elementele acromatului unul fata de celalalt. Daca asta nu ajuta atunci citeste articolul referitor la lunetele construite cu obiective astigmatice.
-Importanta colimarii este in genere cunoscuta,pentru realizarea ei exista instructiuni bune asa ca aici nu ne vom ocupa de ea
-Acum urmeaza ‘’partea cea mai dura a articolului’’ destinata a fi citita doar de cei cu nervii tari!…Si asta nu-i gluma.
-Daca lentila este sub-corectata sau supra-corectata,atunci avem doua optiuni.O putem duce la un mester care s-a evidentiat in slefuirea oglinzilor si sa incercam ‘’sa-l induplecam’’ sa poliseze un pic in inima lentilei. In general nimeni nu se angajeaza sa faca acest lucru,dar daca exista totusi un asemenea mester curajos,si care s-ar angaja la asa ceva,atunci va rog scrieti-mi un email si de acum pe el am sa-l recomand,ca de altfel si pe acest forum am sa fac publica aceasta informatie de interes general. Acest lucru are doar un dezavantaj:costa bani (presupun) . Dar rezultatul poate fi exceptional daca exista cineva care sa se angajeze in asemenea lucrari. Daca in schimb nu vrem sa cheltuim bani,atunci mai exista o posibilitate…. (Si acuma vine adevarata BARBARIE)!!!!
Fundamentul metodei sta pe faptul ca, dupa calculele mele, fie o acoperire antireflex (adica avand indicele de refractie de 1.5 si grosimea de lambda/4),si o raza de lumina care trece prin acest strat si care va intarzia cu aprox. lambda/12 in comparatie cu raza de lumina care va face acelasi drum prin vid (ma rog,prin aer). Adica daca de pe o parte a suprafatei lentilei vom indeparta acoperirea AR,atunci putem grabi frontul de unda pe acea parte a suprafatei cu aceasta valoare. Daca lentila are o acoperire AR de culoare verde,adica in mai multe straturi ,atunci prin indepartarea acesteia ‘’castigam’’ o valoare de o data si jumatate pana la doua ori mai mare.
Un acromat obisnuit (ca marime:-)) are acoperiri AR pe patru suprafete,asadar daca ‘’ne vom ocupa’’ de toate ,atunci avem 4x1/12 adica putem modifica frontul de unda cu lambda/3 (in ipoteza acoperirilor cu un singur strat,cu mai nult de atat in cazul acoperirilor multistrat). In practica insa chiar si printre cele mai slabe lentile chinezesti sunt rare cele la care aberatia este mai mare de lambda/2 (posibilul astigmatism nu-l socotim aici,acesta se poate elimina complet prin metoda oglinzii diagonale deformate). Daca corijam o lentila care are aberatie de lambda/2 cu lambda /3,asta chiar si intre frati inseamna lambda/6! Asa-i ca suna grozav?Imbunatatirea imaginii este uriasa.Dar metoda are si dezavantaje. In primul rand absenta partiala a acoperirii antireflex pe o lentila nu este ceva foarte estetic. Pe de alta parte la marginea ramasa a acoperirii se va pierde ceva lumina. Iar reflexiile interne sunt mai intense fara acoperiri si in luneta intra si ceva mai putina lumina. Dar toate acestea sunt nimicuri in comparatie cu imbunatatirea elementara care se poate realiza prin aceasta metoda. O lentila buna poate fi exceptionala si fara acoperiri,sa dea imagini contrastante iar pe marginea ramasa a acoperirii se pierde doar o frantura din lumina pierduta la bordul lentilei. Alta problema o constituie presupunerea pe care se bazeaza metoda si anume ca materialul acoperirii este mai moale decat sticla de sub ea,deoarece in acest moment nu stiu sa va propun o metoda mai buna de indepartare a acoperirilor decat aceea realizata prin ‘’frecarea ‘’ lor cu pasta de dinti si batiste moi de hartie. In timpul acestei manevre, lentila se poate zgaria (si se va si zgaria!),asadar in nici un caz sa nu ne asteptam ca aceasta va arata la sfarsitul tratamentului ca la inceput. Va garantez ca veti avea strangeri de inima la vederea ei! Asadar recomand utilizarea metodei (fara indoiala foarte barbara) intradevar doar atunci cand lentila este la un fir de par de a fi aruncata la pubela. Dar si aceasta este adevarat ca toate lentilele ‘’uratite’’ de mine prin aceasta metoda ‘’au suferit’’ o imbunatatire a calitatii imaginii intr-o asemenea masura ca daca n-as fi vazut ,n-as fi crezut.
-Daca eventual cineva se teme ‘’sa se dea la lentila lui‘’ in acest mod,sau simte ca nu are suficienta incredere in sine pentru a calcula de pe care suprafate/ cate acoperiri trebuie inlaturate,atunci acea persoana sa-mi scrie un email,ajut cu placere. Natural insa ca voi garanta doar pentru faptul ca ‘’am sa-i fac galerie intensa’’ pentru succes:-)))). Daca in schimb lucrurile ‘’iasa rau’’,atunci pot sa-i procur o lentila noua,excelenta (desigur pentru o suma respectabila,asta ar trebui sa-i dea nitica incredere :-)))). Iar daca cineva doreste,atunci cu placere voi scadea valoarea lentilei de slaba calitate din pretul lentilei noi si voi incerca eu sa o corijez. Daca reusesc,atunci lentila (care va da imagine buna dar care arata batuta de soarta) va fi oferita, pentru suma convenita a fi scazuta ,unui amator cu mijloace financiare mai modeste (sau amatorilor care traiesc in tari mai sarace) si care nu-si pot permite un refractor nou. (Istoria dn spatele acestei intentii sta in faptul ca si eu am primit in trecut ,pentru scopuri pedagogice,acromate pentru 1(un) Forint,si as vrea sa cultiv si sa transmit mai departe aceasta traditie :-).

Articol de Gyulai Pal

Traducere :Mircea Pteancu,Octombrie,2010

Wednesday, December 8, 2010

IAY-''100hoursofastronomy'' la Arad.Vineri 3 Aprilie 2009



Actiunea ''100hours'' a continuat la Arad ,Vineri 3 Aprilie 2009,tot de la 21.00 TLR.Dupa cum vedem din prima poza,domnisoara si-a tinut promisiunea si a revenit la observatii cu telescopul ei TCM 76 mm F=700mm,Csillag Attila ajutand-o sa gaseasca cateva din obiectele ceresti accesibile. 
In a doua poza vedem cel mai mare instrument al serii,dobsonianul Meade de 8 inch (203mm) F/6,apartinand AREA Arad,si adus la Star-Party de catre prof. Maior si prof. Branco Arsenov.
In urmatoarele doua poze vedem telescopul de 114mm F=1000 mm ,in montura ecuatoriala,al lui Emil Pasculescu.
Subsemnatul am participat cu luneta Galilei 4x,de constructie proprie,din lentile de ochelari si cu binoclul meu Fujinon 7x50mm.In aceeasi nota,Csillag Attila a participat cu binoclul sau Sakura 15x60mm ,modificat.
In ultima poza revedem dobsonianul de 8 inch folosit pentru observarea lui Saturn si a doi din satelitii sai.Inafara de planeta inelata,au mai fost observate Luna,steaua dubla Castor si sistemul de stele multiple Alcor-Mizar.
Din partea publicului au participat peste 100 de persoane.





IAY-''100hoursofastronomy'' la Arad.Joi 2 Aprilie 2009











La  Arad  ''100hoursofastronomy'' au debutat Joi 2 Aprilie 2009,in jurul orei 21.00 TLR ,cu un star-party in fata Primariei.Animator a fost subsemnatul cu ''eternul'' meu telescop de 125mm F/7 in montura Dobson.Am folosit un ocular Erfle f=15mm rusesc,cu camp vizual aparent de 60 grade pentru obtinerea unei mariri G=58x si acelasi ocular cu lentila Barlow 3x,de constructie proprie,pentru obtinerea unei mariri G=174x.Ocularul provine dintr-un monocular rusesc de 8x30mm iar lentila din elongatorul Barlow a fost recuperata de catre prietenul Csillag Attila dintr-un vechi aparat de filmat.Obiectele observate au fost Luna,Saturn precum si Castor drept exemplu de stea dubla.Ca obiect terestru am folosit crucea de pe catedrala catolica situata la cateva sute de metri distanta.
In prima poza puteti vedea unul din afisele actiunii,afise care au fost lipite in puncte cheie,intens circulate din oras,de catre amabilul si inimosul astronom amator Emil Pasculescu.Aceste afise au fost realizate si distribuite de catre cel mai mare forum de Astronomie din Romania ''astronomy.ro'',forum care a sprijinit actiunile ''100hoursofastronomy'' organizate in numeroase localitati din Romania cat si,in general,activitatile Anului International al Astronomiei,pe scurt IAY.Vizitati situl spre a va convinge.
In acea prima seara de'100hoursofastronomy'',am avut concurenta puternica din partea unui grup de motociclisti super-dotati si a unor flacai de bani gata ,posesori ai unor masini tunate ,cum numai la emisiunea ''pimp my car''de pe MTV mai poti vedea.
Cu toate acestea,din partea publicului am numarat 43 de participanti,mai ales tineri.Am avut grija sa le prezint ocazia pentru care se desfasoara star-partyul,povestindu-le in cateva cuvinte despre IAY,''100hours...'',forum si miscarea de astronomi amatori.Nu mi-a fost greu deoarece ,mai ales tinerii,au venit cu intrebari.
Au fost facute mai multe comentarii despre necesitatea ca Astroclubul Galaxis sa-si reia activitatea iar unul din participanti ,Alex s-a aratat a fi un pasionat al Astronomiei Practice,el fiind familiarizat cu tipurile de telescoape (Newton,Maksutov), exprimandu-si intentia de a achizitiona un telescop Newton 150mm F/8 pe montura ecuatoriala .Iar o domnisoara s-a dovedit a fi deja fericita proprietara a unui telescop Newton de 76mm pe care a promis ca-l va aduce seara urmatoare.Asadar parerea ca asemenea observatii publice ar fi un ferment puternic al activitatilor de Astronomie Practica,s-a dovedit,din nou,a fi corecta.




Tuesday, December 7, 2010

Note selenografice














Harta selenara publicata de Hevelius in 1645. Observam ca astronomul polonez a tinut cont de libratia in latitudine,desi vedem putine detalii inregistrate in lunulele de libratie. Prin cartea sa ''Selenographia'',Hevelius a intemeiat ramura de sine statatoare a Astronomiei dedicata studierii Lunii.


Nu va fi greu sa observam o mare asemanare a hartii selenare publicate de catre Cherubin d'Orleans cu harta lui Hevelius. In timp ce insa Hevelius a excelat in domeniul Astronomiei Practice, Cherubin d'Orleans a fost un optician de frunte al timpului sau. Dupa cum vedem in coltul din dreapta jos al hartii lui Cherubin, el a construit si lunete binoculare. Suficient de multe pentru ca unele sa supravietuiasca pana azi. El a explorat si principiile lor teoretice, fapt pentru care este considerat un pionier al Opticii Instrumentale. Cartea de capatai pe care ne-a lasat-o Cherubin d'Orleans este intitulata ''La Dioptrique Oculaire'', o carte a carei lectura este o incantare si in zilele noastre.







Harta a Lunii realizata de Thomas Harriot care si-a inceput observatiile astronomice la 26 Iulie 1609 cu o luneta olandeza cu marirea de 6x. Harta lui Harriot are un diametru de sase toli si este cel mai probabil realizata mai tarziu, intre 1610 si 1613 prin compozitarea unor observatii  individuale. 



Galileo Galilei a inclus in faimoasa sa carte ''Sidereus Nuncius'' aceste desene selenare. Primul desen prezinta caracterul zimtat al terminatorului selenar datorat reliefului muntos,piscurile fiind deja iluminate de Soare in timp ce baza muntilor este inca in bezna noptii selenare.Al doilea desen ne prezinta aspectul muntilor si craterelor selenare,asa cum le-a vazut Galilei prin lunetele sale. 



Harta Lunii dupa Langrenus ,datand din1645,intitulata ''Lumina Austriaca Philippica''.Langrenus a rezumat in colturile hartii parerile filozofilor antici cu privire la Luna.







Don George Juan si Don Antoine de Ulloa au publicat la Amsterdamm in 1752 aceasta harta a zonelor cu albedo-uri diferite de pe Luna, in cartea lor intitulata ''Voyage historique dans l'Amerique meridionale'' ,carte care contine rezultatele expeditiei autorilor in America de Sud.


Si daca Luna Plina este sus pe cer, puneti-va valetul sa pregateasca trasura,masca,spada si pelerina de matase,sa mergem la Balul Selenografic , cat  suntem inca in spumanta si fascinanta Epoca Baroca!

Prima mea imagine printr-o luneta


De foarte multa vreme am dorit sa am o luneta astronomica.Si am avut,mai exact am construit cateva. Prima am construit-o la 12 ani impreuna cu prietenul meu din acea vreme, Dan Ocsi. Mama lui Ocsi ne-a finantat , deci luneta a fost de fapt si de drept a lui. Luneta , prin care privesc in poza facuta  optsprezece ani mai tarziu dupa cele descrise mai jos,in timpul eclipsei de Soare din 30 Mai 1984, este tot cu obiectiv din lentila de ochelari de +0.75D. In stanga mea il vedem pe Nicu Reinholz , fericitul ''apropritar'' al lunetei si,mai ales,al telescopului Newton de 140mm F/10.
Dar  revin la luneta construita in anii copilariei. Cartea dupa care ne-am inspirat era ''Dupa lectii'' a lui Mamaev.  A fost o luneta cu obiectiv lentila de ochelari de +1 D deci focal de un metru,pentru care aveam tubul de carton pregatit,  iar ocularul...ei bine aici lucrurile s-au complicat. Pentru a obtine o marire de 20x,aveam nevoie de o lentila de +20D , asadar cu focal de 5cm.  Micul atelier de optometrie din Carei, orasul copilariei mele,atelier situat peste drum de Primarie, (pe atunci cunoscut mai mult drept sediul Partidului), a avut lentila de 5x100cm dar nu avea pe stoc lentila dorita cu focal de 5cm si care sa ne asigura mult ravnita si fantastica marire de 20x. Si chiar atunci a inceput un proces de improvizare, inlocuire, bricolare avand drept scop realizarea lunetei dorite; proces care nu s-a terminat nici in ziua de azi. Si cu care m-am obisnuit atat de mult incat  , daca ar inceta , cu siguranta mi-ar lipsi.
Asadar , pe loc, m-am hotarat si am cerut optometristului sa ne slefuiasca, la un diametru ceva mai mic decat interiorul tubului de carton,  pe care l-am luat cu noi, doua lentile cu focal de 10cm fiecare. Asa s-a si intamplat, eu si prietenul meu Ocsi nu ne incapeam in piele de bucurie, doar mama prietenului meu  nu era chiar atat de fericita deoarece a trebuit sa plateasca  , in plus, o lentila si ajustarea si a acesteia la diametrul potrivit.
Ne-au trebuit vreo doua zile sa taiem tubul principal la lungimea corecta, sa-l innegrim cu tus la interior, sa facem o montura de carton pentru obiectiv; tubul portocularului l-am ''forjat'' noi, din hartie, carton si lipici.
In fine, in seara celei de a doua zile, aveam luneta in mainile noastre si incercam obositi dar fericiti sa ''prindem'' o imagine cu ea. Imi amintesc vag, prin ceata timpului, ca prima imagine telescopica vazuta de mine a fost cea a unui stalp stradal de curent , imbracat intr-o incalceala foarte inestetica de cabluri si izolatori, aspect foarte la moda inca si acum , dupa mai bine de 44 de ani. Singura diferenta sta in faptul ca pe atunci stalpii erau din lemn impregnat cu motorina, erau mai scunzi iar becurile erau mai rare si mai slabe.
Pentru acea luneta nu am construit niciodata un trepied , vreo montura . Aveam alte preocupari.
Citeam de zor carti stiintifico-fantastice:
''Paradoxala aventura'' a lui Ion Manzatu,  
''Razboiul Lumilor'' si ''Primii oameni in Luna'' de H.G. Wells, 
''Doando'',  
''Nebuloasa din Andromeda'',  
''Planeta cubica'', 
tot ce gaseam de Jules Verne,  
''In umbra timpului'' de Kernbach, 
 ''A zecea planeta'',  
''Legendele capitanilor stelari'',  
''Cantecul Cibenei'',  
''Intoarcerea focului'',  
''Un roman in Luna'' de H. Stahl. 
Acestea,plus cele din CPSF, colectia de povestiri stiintifico-fantastice, care  apareau lunar in noile numere ale  colectiei .
Fratele meu Vasile incepuse sa colecteze CPSF in anii '50 iar pe cand mi-a parvenit mie,colectia avea deja in jur de 200 facsimile.  Acolo am citit,de pilda, pentru prima data ''Solaris'' al lui Stanislaw Lem.
Eram convinsi, eu si prietenul meu, ca ''pana ce vom creste mari'', omenirea va porni spre stele.
Nu trecea mai mult de una,doua saptamani si se intampla vreun  lucru nou si extraordinar . 
A fost epoca marilor programe spatiale. Se trimiteau sonde numeroase spre Luna, spre Venus, spre Marte. 
URSS si SUA se intreceau in lansarea in spatiu a echipajelor de astronauti. Cursa inarmarilor duduia, intreaga planeta parea intesata cu rachete care plecau spre cer sau erau in astepare sa plece, invaluite in norii lor uriasi de foc, fum si aburi.
Am construit mica noastra luneta cu gandul de a vedea incotro ne indreptam,incotro ne vom indrepta. 
Ne interesa de fapt Astronautica, marele exod spre stele. Astronomia era doar o stiinta, unul din instrumentele cunoasterii.
Peste apa tulbure a timpului insa, flacara curiozitatii a fost aproape stinsa, strivita in cenusa.Iar tinta noastra a urcat la stele,acolo unde-i este locul!

A ramas doar atractia cerului instelat sub forma Astronomiei ca o amintire a unui paradis posibil, promis dar pierdut.
Omenirea nu se indreapta spre stele!



In ultimele  poze vedem doua lunete  pe care le-am construit  patru decenii mai tarziu,tot din lentile de ochelari.Cea rosie este o luneta olandeza,sau daca vreti Galilei,de 4x40mm,diafragmata la o apertura de 25mm,obiectivul fiind o lentila  convergenta de ochelari de +2 D/F=50cm  iar ocularul o lentila divergenta de -8D/f=-12.5cm.Nu este o luneta astronomica dar pe obiecte terestre ofera imagini bunicele!Pe eticheta  vedem denumirea ei drept ''Telescopium Galileanum''.
Luneta albastra este o luneta Kepler cu obiectiv lentila de ochelari de +3D/F=32cm si avand drept ocular lentila biconvexa a unei lupe de +3,5cm focal,marirea lunetei fiind de 9x.Apertura libera a acestei lunete este doar de 15mm.Dar este un instrument care ofera privirii un  uimitor fond negru si catifelat al cerului sideral.De aici provine probabil contrastul excelent al imaginii. Eticheta lunetei ne dezvaluie numele ei de ''Telescopium Keplerianum''.

Sunday, February 7, 2010

ISAN II ,12 Aprilie 2008







Sambata 12 Aprilie 2008,cu ocazia celei de a doua editii a ISAN,adica International Sidewalk Astronomy Night,vremea la Arad a fost nefavorabila-ca sa nu zicem dusmanoasa.Cu toate acestea,m-am intalnit ,eu cu Dobsonianul meu de 125mm F/7 si Emil Pasculescu cu telescopul sau Newton de 114mm F/8.8 pe montura ecuatoriala ,in fata Primariei Arad.Pe parcursul a doua ore,incepand de la 21:30,am reusit sa aratam Luna ,la mariri de 50x si 96x,unui numar de 32 de persoane.A fost in orice caz Astronomie Extrema:aceasta s-a intamplat cand Luna devenea vizibila printre nori ,in timp ce in jur aveam cam o suta de becuri ,unul mai intens ca celalalt si la care se adauga ''iluminatul arhitectonic'',de jos in sus, al Primariei si al Catedralei Catolice aflate in apropiere si care ilumina norii josi.Cu toate acestea oamenii sunt dornici sa priveasca Universul,asteptand chiar si cate o jumatate de ora ,acele cateva minute cand Luna se vedea printre nori.Am folosit pauzele dintre observatii pentru a povesti despre ISAN,despre constructia de telescoape , despre John Dobson si ,desigur, despre Astroclubul Galaxis.Si pentru a ne juca cu Optica observand ,la mariri de pana la 500x,detalii ale crucii de pe Catedrala sau pentru a studia praful,crapaturile si firele de paianjen de pe becurile indepartate sau filamentul becului rosu de semnalizare a altitudinii de pe acoperisul hotelului Astoria.Cand ne-am intalnit la ora 21 era sa ne lasam pagubasi.Dar o jumatate de ora mai tarziu,cand primul trecator ne-a parasit dupa ce ne-a multumit pentru prima observatie selenara prin telescop din viata lui,ne-am strans mainile cu Emil si ochii ne straluceau de bucurie:daca acest om avea sa fie singurul,chiar si atunci ,ISAN s-a desfasurat si la Arad.Au mai fost insa,in ciuda conditiilor adverse ,alti 31 de oameni interesati de Astronomie.Iar noi am facut o promisiune,vom veni si in viitor, sa aducem cu telescoapele noastre, stelele mai aproape de oameni.

Manastirea Gai






La marginea de Nord-Vest a Aradului se afla Manastirea Gai.Vedem in poza vechea biserica de lemn a manastirii ,construita la sfarsitul veacului XIX.




In biserica alaturata,construita mult mai recent,printre frumoasele icoane murale am recunoscut-o pe cea a Sfantului Mare Mucenic Mina al carui acatist ne invata ca este
''mangaierea a tot sufletul asuprit si amarat'',
''aflatorul lucrurilor pierdute'' si
''aducatorul lor in starea in care au fost''.
 Pentru ca el este
''tamaie bine primita la cer in rugaciune'',
''lauda Bisericii Rasaritului'',
''vas ales al Sfintei Treimi'';
 iar noi ,credinciosii din ceata Sfantului Mina
''pentru soarta aceasta cantam :marire tie mucenice si lui Dumnezeu lauda:Aliluia!''