Iata o stire venita din partea userului ''gp100man'' din grupul yahoo ''60mmtelescopeclub''.
Stirea anunta o nova de aproximativ 8mv in constelatia Sagetatorul.
Dau mai jos intreg mesajul lui gp100man,inclusiv micul comentariu gastronomic despre placintele cu dovleac recomandate de prietena si colega noastra de club ,Carol!
........................................................................................................
Duminica,8 Iulie a.c., gp100man a scris pe grupul yahoo ''60mmtelescopeclub'':
On July 07,2012, a few hours ago Japanese astronomers discovered a
bright new NOVA in Sagittarious between the "lid" and "spout" in the teapot/archer constellation. Right Ascension 18 H 20.5 M, Declination -27o 44" (equinox 2000).
The really really new NOVA is rated at 7.8 magnitude.
The Celestron website states that their Powerseeker 60EQ model 21043(my favorite 60mm due to the F/15 focal ratio and good quality lens)will go down to 11.4 limiting steller magnitude.
WHO WILL BE THE FIRST ASTRONOMER IN THIS 60MM ONLINE TELESCOPE CLUB TO SPOT THE NEW NOVA.
Speaking for myself, I don't think I've ever seen a NOVA, so this
will be quite an adventure this coming next few days. And I hope the NOVA gets brighter, like 1572 type brighter.
This info is rather preliminary, so if you can get more info on the NOVA, please post it here.
Carol. I'm eating as much pumpkin pie as I can wishing for clear skies this coming week.
-------------------------------------gp100man.
Aceeasi stire ,cu ceva mai multe date de la Roger Sinnott din partea revistei ''Sky&Telescope'',prin alertele lor ''AstroAlert''.
Nova poarta denumirile de ''Nova Sagittarii 2012 No. 4'' si de asemenea '' PNV J18202726-2744263''.
Succes la observatii,Mircea
..................................................................................................
July 7, 2012
A fairly bright nova has been discovered in Japan by Koichi Nishiyama (from Kurame) and Fujio Kabashima (Miyaki). They made their find on July 7, 2012, using a 105-mm f/4 camera lens and CCD, describing the nova as magnitude 7.8. It is located in Sagittarius roughly between the "lid" and "spout" of the Teapot stars, at right ascension 18h 20.5m, declination -27° 44' (equinox 2000.0). A number of other observers in Japan have made confirming sightings.
The discovery was announced on CBET 3166, issued July 7th by the Central Bureau for Astronomical Telegrams in Cambridge, Massachusetts. This circular assigns the star the official designations Nova Sagittarii 2012 No. 4 and also PNV J18202726-2744263.
..................................................................................................
Am plotat harta de mai jos cu ajutorul plotterului AAVSO pentru un camp de 5x5 grade si stabilind o magnitudine minima de 10mv pentru stelele de comparatie.
http://www.aavso.org/vsp
Binoclurile mele Fujinon Mariner 7x50mm sau Baigish 10x50mm ar trebui sa fie suficiente pentru observarea novei in aceasta faza a evolutiei,mai bine zis a eruptiei sale.
Multumesc lui gp100man,''60mmtelescopeclub'',Sky&Telescope si AAVSO pentru informatii.
Mircea
Sunday, July 8, 2012
Thursday, July 5, 2012
Dobson si telescoapele sale pentru amatori/Dobson and his telescopes for amateurs
I published the following article in the ORION'' magazine, year X ,number for May-June 1993, courtesy of comrades of astronomy hobby from Bucharest Astronomy Club.
The 160mm telescope at F/9.2, mentioned in the article and built around an excellent Beches mirrors, is the one which appears in the title page of my blog.
False modesty aside, I think this was the first of its kind built in Romania and my modest article is the first Romanian plea for the virtues of this popular telescope.
Dobson telescope was and remains the type of telescope that allows the easiest access to large apertures or the type of mount most easily built at any aperture.
Congratulations to each ATM-er and user of these wonderfully simple and efficient telescopes, with my wishes for clear sky and wonderful stellar views!
And do not forget, from time to time, to remember with a shred of gratitude of John Dobson!
Thank you John Dobson!
Mircea
Am publicat articolul de mai jos in revista ''ORION'' ,anul X , numarul din Mai-Iunie 1993, prin bunavointa camarazilor de hobby astronomic de la Astroclubul Bucuresti.
Telescopul de 16cm F/9.2, pomenit in articol si construit in jurul unei excelente oglinzi Beches ,este cel care apare in pagina de titlu a blogului meu.
Lasand la o parte falsa modestie,cred ca telescopul cu pricina este primul de acest fel construit in Romania iar modestul meu articol este prima pledoarie pe meleagurile noastre pentru virtutile acestui telescop popular.
Telescopul Dobson a fost si ramane in continuare tipul de telescop care permite accesul cel mai usor la aperturile mari sau este tipul de montura cel mai usor de construit la orice apertura.
Felicitari fiecarui constructor si utilizator al acestor minunat de simple si eficiente telescoape,odata cu urari de cer senin si minunate privelisti stelare!
Si sa nu uitam ,din cand in cand,sa ne amintim cu o farama de recunostinta de John Dobson!
Multumesc John Dobson!
Mircea
Sunday, July 1, 2012
QUADRANTUM ASTRONOMICUM
Va prezint ''Quadrantum astronomicum'',doua quadrante cu raza exterioara de 300mm,realizate din placaj multistratificat cu grosimea de jumatate de tol (12.7mm).
Trasarea profilului am realizat-o cu compasul mare dintr-o veche trusa de desen tehnic iar decuparea am realizat-o cu un asa numit ''ferestrau pendular''.
Gradatiile, copiate dupa sablon lipit tehnologic, ca si toate celelalte inscriptionari sunt realizate manual cu tus de desen tehnic pe lemnul pregatit prin slefuire fina.
Pinulele au fost realizate la un diametru de 2mm si sunt realizate prin gaurire in bosajele din partea superioara.
Firul cu plumb este realizat din lana rosie avand ca greutate un plumb de pescar de 15 grame.
In pozele (de calitate nu prea grozava,luate cu un telefon mobil) ,vedeti detalii ale inscriptionarilor:
-pe raza pinulelor scrie ''Mircea fecit Anno Domini MMXI''
-pe raza libera scrie in greaca ''ta panta rei''/citat din Heraclit din Efes,intercalat cu simbolurile hermetice pentru ''pamant,apa,aer,foc''.In rest am utilizat peste tot litere gotice.
-intr-o alta poza vedeti detalii ale patratului umbrelor ,patratul acela vargat si la care va sfatuiesc sa priviti cu respect.El a fost folosit in Evul Mediu pentru dirijarea tirului catapultelor care aruncau asupra cetatilor asediate bolovani de zeci ,uneori sute de kilograme greutate
-iar in alta parte vedeti detalii ale gradatiilor principale ale ''Qudrantum astronomicum''.
Pentru firul cu plumb,am determinat lungimea optima,care este raza exterioara a quadrantului plus 3 pana la 5 mm.
Intre timp,dupa ce am facut aceste poze, am aplicat pe quadrante straturi protectoare de lac.
Quadrantele au fost supuse unor ''probe tehnologice''.Astfel am constatat ca pinulele initiale de 2mm diametru sunt prea mici,chiar si stele foarte luminoase precum Arcturus sau Altair fiind foarte greu de tintit.
Cu un anume efort si antrenament,pot fi masurate stelele de pana la 2mv.
Luna,planetele si stelele de marimea nu pun probleme desosebite.Stelele de marimea 2 deja cer o anumita indemanare iar cele mai putin luminoase sunt dificil de masurat cu aceste quadrante.
Dupa primele teste pe Arcturus si Altair,am estimat ca voi putea obtine o precizie de citire a pozitiilor de 1/3 sau chiar 1/4 grade.
''Mircea (eu/me) Fecit Anno Domini MMXI''
Heraclit din Efes : ''Ta Panta Rei'' =''Everything Flow''
Simbolurile hermetice,antice si medievale,pentru ''Pamant/Apa /Aer /Foc''
Hermetic symbols for ''Earth/Water/Air/Fire''
Detalii ale gradatiilor,Patratul Umbrei,''Umbra Recta'' versus ''Umbra Versa''
Details of the divisions,of the ''Shadow Square'' with ''Umbra Recta'' and ''Umbra Versa''
Cele doua quadrante,tehnic similare,difera usor doar prin ornamentele inscriptionate.
Pinulele dinspre cer au fost modificate la ambele quadrante la un diametru de 3mm ceea ce mi-a permis, in testele sumare pe care le-am facut ,sa vizez cu usurinta stelele de pana la magnitudinea 3 mv.Greutatile firelor cu plumb sunt chiar plumbi de pescuit de 15 grame si care au marele avantaj ca sunt gauriti longitudinal ,ceea ce usureaza atasarea firului.
Raza activa a quadrantelor este de 250mm,dimensiunile de gabarit sunt cele ale unui sfert de cilindru scund cu razele de 280mm si inaltimea de 12.7mm data de placajul multistrat folosit ca materie prima.Divizarea este executata la grade intregi ,un arc de un grad avand lungimea de 2.18mm.Precizia de citire atinsa cu usurinta si fara antrenament este de o treime de grad,cu perspective reale de a fi imbunatatita la un sfert de grad.
Aceasta s-ar traduce la o precizie de pozitionare a navei in latitudine geografica de aprozimativ 31 km,adica de 20 de mile marine.Sunt perspective reale de a imbunatati precizia de citire la un sfert de grad deci la o pozitionare in latitudine cu o precizie de 23 km ,deci aproximativ 15 mile.
Inscriptionarea-divizarea a fost efectuata manual ,intai cu creion-verificare-retusare,apoi cu tus negru de stampile,urmata din nou de verificare si retusare.
Finisarea a constat in slefuirea fina inainte de inscriptionare-divizare ,apoi in baituirea cu un lac sintetic pentru evitarea apei din baitul traditional,incheindu-se cu lacuirea cu lac incolor.
In una din poze vedem cadranul unui alt instrument arhaic de navigatie,un astrolab maritim.Astrolaburile maritime au servit ,ca si quadrantele ,la masurarea altitudinii astrelor,indeosebi cea a stelei Polaris, in scopul determinarii rutei de navigatie.Astrolaburile s-au extins si au inlocuit bastoanele lui Jacobi,mai putin ergonomice.Cadranul astrolabului maritim este trasat,inscriptionat si decupat complet.
Urmeaza (candva) verificarea si retusarea,baituirea si lacuirea.Precum si confectionarea alidadei cu pinule.
Amfora,un bust ''antic'',viitorul astrolab maritim si cele doua quadrante ,impreuna pentru ultima oara.
Cele doua quadrante,tehnic similare,difera usor doar prin ornamentele inscriptionate.
Pinulele dinspre cer au fost modificate la ambele quadrante la un diametru de 3mm ceea ce mi-a permis, in testele sumare pe care le-am facut ,sa vizez cu usurinta stelele de pana la magnitudinea 3 mv.Greutatile firelor cu plumb sunt chiar plumbi de pescuit de 15 grame si care au marele avantaj ca sunt gauriti longitudinal ,ceea ce usureaza atasarea firului.
Raza activa a quadrantelor este de 250mm,dimensiunile de gabarit sunt cele ale unui sfert de cilindru scund cu razele de 280mm si inaltimea de 12.7mm data de placajul multistrat folosit ca materie prima.Divizarea este executata la grade intregi ,un arc de un grad avand lungimea de 2.18mm.Precizia de citire atinsa cu usurinta si fara antrenament este de o treime de grad,cu perspective reale de a fi imbunatatita la un sfert de grad.
Aceasta s-ar traduce la o precizie de pozitionare a navei in latitudine geografica de aprozimativ 31 km,adica de 20 de mile marine.Sunt perspective reale de a imbunatati precizia de citire la un sfert de grad deci la o pozitionare in latitudine cu o precizie de 23 km ,deci aproximativ 15 mile.
Inscriptionarea-divizarea a fost efectuata manual ,intai cu creion-verificare-retusare,apoi cu tus negru de stampile,urmata din nou de verificare si retusare.
Finisarea a constat in slefuirea fina inainte de inscriptionare-divizare ,apoi in baituirea cu un lac sintetic pentru evitarea apei din baitul traditional,incheindu-se cu lacuirea cu lac incolor.
In una din poze vedem cadranul unui alt instrument arhaic de navigatie,un astrolab maritim.Astrolaburile maritime au servit ,ca si quadrantele ,la masurarea altitudinii astrelor,indeosebi cea a stelei Polaris, in scopul determinarii rutei de navigatie.Astrolaburile s-au extins si au inlocuit bastoanele lui Jacobi,mai putin ergonomice.Cadranul astrolabului maritim este trasat,inscriptionat si decupat complet.
Urmeaza (candva) verificarea si retusarea,baituirea si lacuirea.Precum si confectionarea alidadei cu pinule.
Dupa ce am facut aceste poze,quadrantul inscriptionat cu simbolurile planetare (Soare,Luna,planetele de la Mercur la Neptun) a plecat spre Lumea Noua ,ca un modest semn de pretuire a prietenului Alin Tolea,un adevarat Mecena al Astronomiei de amatori din Romania.
Theogon,inginer geodez si astronom amator activ din Cluj, a facut urmatorul comentariu despre precizia quadrantului,comentariu pentru care-i multumesc :''Vreau totuşi să fac o să mică adăugire: precizia este mai bună. La citirea unui sfert de grad, precizia este (pe suprafaţa terestră) de 27,78 km. Respectiv 1852 m- cât are arcul de 1' pe suprafaţa terestră (mila marină) x 15' (sfertul de grad) = 27 780 m. Desigur considerând că instrumentul este construit ideal, iar trasarea şi citirea unghiurilor s-a făcut fără erori.
Amintim că celebrul Tycho, reuşea cu instrumentele sale să determine poziţia aştrilor cu precizia de 1'- celebrul său catalog cu poziţia a 777 stele''
Mircea
Theogon,inginer geodez si astronom amator activ din Cluj, a facut urmatorul comentariu despre precizia quadrantului,comentariu pentru care-i multumesc :''Vreau totuşi să fac o să mică adăugire: precizia este mai bună. La citirea unui sfert de grad, precizia este (pe suprafaţa terestră) de 27,78 km. Respectiv 1852 m- cât are arcul de 1' pe suprafaţa terestră (mila marină) x 15' (sfertul de grad) = 27 780 m. Desigur considerând că instrumentul este construit ideal, iar trasarea şi citirea unghiurilor s-a făcut fără erori.
Amintim că celebrul Tycho, reuşea cu instrumentele sale să determine poziţia aştrilor cu precizia de 1'- celebrul său catalog cu poziţia a 777 stele''
Mircea
Subscribe to:
Posts (Atom)