TRIPLETUM URSAE MAJORIS

Miercuri 27 Februarie 2019, observatii cu Toleascop 200mm F/6.16 :

-Am inceput in Ursa Mare de la Merak/Beta UMa ,revazand nebuloasa planetara M97 care s-a vazut foarte slab chiar si fara filtru.
Am inteles ca ,in trecut , am trecut peste aceasta nebuloasa planetara fara sa o remarc din cauza luminozitatii prea  mici a acesteia pe cerul de oras.
Reformulez : de fapt ''din cauza luminozitatii exacerbate a cerului de oras''...
Probabil ca asa patesc multi alti amatori care cauta acest obiect.
Acum reusesc sa o vad deoarece ,dupa numeroase observatii,stiu cu mare precizie locul unde trebuie sa o gasesc in raport cu stelele.
Sfatul meu pentru cei care nu au vazut inca acest obiect este sa nu o caute prin scanare ci sa identifice stelele cu ajutorul carora ajungem la planetara.
Eu asa procedez la fiecare obiect dificil , slab luminos.
Cu filtrul Moon&Skyglow s-a vazut mai bine M97 ,nu am folosit filtrul UHC.

-Inca de la prima trecere pe ''cararea stelara'' catre M97 , am zarit galaxia ''Surfboard''  M108 /NGC 3556.
Am revenit la ea , am incercat grosismente mai mari cu ocularul Seben zoom , cu si fara filtrul Skyglow dar fara a obtine rezultate mai bune.M108 s-a vazut numai cu privire periferica dar ,cel putin cu aceasta , ''se vedea'' binisor.

-Am mutat apoi teatrul de operatiuni langa Phad /Gamma UMa unde am cautat multa vreme - chiar prea multa vreme - galaxia M109 fara a o vedea , asa ca intr-un tarziu mi-am amintit de stravechea comanda din Fortran : ''abandon du travail '' !

-Am avut mai mult noroc cu galaxia M101 care ,desi slab, s-a vazut cu privire directa ,nu ca M108.
Din nou , am gasit M101 mergand din stea in stea pana la locatia cunoscuta unde ,dupa cateva minute petrecute stand cu ochiul la ocular fara intreruperi ,a inceput sa se vada galaxia cautata.
Repet ce am spus mai sus,la cautarea obiectelor slab luminoase nu functioneaza cautarea prin scanare adica ''metoda lui Kampe Akolo'' ! La acestea functioneaza doar procedura detaliata  ''a lui La Fix''.

-Am indreptat apoi telescopul spre steaua 24 UMa cu intentia de a cotrobai prin zona nebuloasei lui Bode.
Sa consideram M81 drept varful unui triunghi isoscel cu M82 in nordic.
Varful sudic va aparea format de o pereche de stele,orientate cu HD 86677 spre Est  si cu HD 86458 spre Vest.
Langa steluta estica insa , chiar si la 41x /ocular LV 30mm , se zareste un obiect nebulos considerabil mai mic decat M81 sau M82, acest obiect fiind galaxia NGC 3077.
Azi am vazut  ca NGC 3077 are o stralucire de suprafata mai mare decat M81 sau M81 ,ceea ce explica de ce ,daca vezi una dintre aceste galaxii ,vei putea sa le vezi pe toate trei.

NGC 3077 a suportat bine marirea de 154x , vazabdu-se mai bine decat la maririle mici.
La acest grosisment insa m-a surprins un mic dar placut bonus: HD 86677 ,steaua cea mai apropiata de NGC 3077, s-a dovedit a fi o stea dubla stransa.
Azi am aflat ca este vorba despre steaua dubla STF 1400 , descoperita in 1832 de catre Friedrich Georg Wilhelm von Struve al carui portret il vedem in atasamente.

In desenul alaturat , userul ''asteroid7'' de pe Cloudy Nights a realizat un frumos desen al stelei duble STF 1400.

(Daca as fi fost mai atent ,as fi observat ca si steaua HD 86458 este o stea dubla , are indicativul STF 1938 ,fiind si ea descoperita in 1832 de acelasi harnic Struve.
STF 1938 are parametrii 8.1mv/ 11.4mv/ 3.1'' cu PA = 103 grade ,deci aproape la Est.
Aceasta stea inca nu am observat-o ...dar am de gand).

Iata o minunata tripleta de galaxii pe care o botez acum drept  ''Tripletum Ursae Majoris''    ,oferind frumosul bonus a doua stele duble stranse si care ne asteapta cu un spectacol vizual deosebit !

- Steaua dubla 78 UMa si-a pastrat mai departe secretele.
Am rezolvat insa fara probleme steaua dubla STF 1695 la Sud de Alioth/ Epsilon UMa ,descoperita de F.G.W. Struve in 1823 si avand o separatie de 3.9''.
De la steaua Alkaid spre Mizar se desfasoara un lant de trei stele duble.
Prima dinspre Alkaid este steaua dubla HJ 2676 de 7.8mv/10.2 mv / 27'' iar urmatoarea este STF 1774 de 6.3mv/ 10.5 mv /18''.Ambele sunt cuprinse si rezolvate de ocularul LV 30mm la 41x.
A treia stea dubla este mai dificila ,fiind vorba despre STF 1770 cu parametrii 6.9mv/ 8.2 mv / 1.8'' dar a fost frumos rezolvata daca am reglat ocularul zoom la focala de 8mm pentru un grosisment de 154x.

Pe urmele Leului : NGC 3628 si alte aventuri...

Luna este corpul ceresc cel mai apropiat de Pamant , prezinta o multime de detalii chiar si la observarea cu ochiul liber.

Chiar si cel mai modest telescop sau binoclul , ne vor ajuta sa vedem foarte multe detalii pe Luna.

Cu toate acestea , de cand cu mania DSO , pe Internet apar frecvent comentarii dintre cele mai rautacioase la adresa Lunii.

Motivul este acela ca lumina puternica a Lunii impiedica observarea obiectelor DSO ,in general prea putin luminoase.

Experienta observationala m-a convins insa ca se pot face observatii - chiar si de galaxii - si atunci cand Luna este deasupra orizontului nostru ,ba chiar si cand aceasta este aproape de faza de Luna Plina.
Conditia cea mai importanta nu este prezenta Lunii , fie ea in orice faza, ci seninul cerului.
Daca cerul este cu adevarat senin , se pot face observatii DSO cu respectarea urmatoarelor recomandari :
-observati obiecte aflate la aproximativ 90 grade distanta in ascensia dreapta fata de Luna
-instalati telescopul in umbra unei cladiri sau a unui copac ,in asa fel ca lumina Lunii sa nu cada direct pe voi si pe instrumentul vostru
-folositi binoclul pentru a gasi ,pe cerul foarte luminos , asterismele care va conduc spre ''prada'' DSO
-odata ajunsi in zona obiectului cautat , folositi grosismente mari pentru obtinerea unei pupile de iesire cu diamterul intre 1.5mm si 1mm.Pentru un telescop de 200mm ,recomand asadar  grosismente intre 150x si 200x.
- pana nu terminati programul DSO , nu faceti observatii la Luna.Ba ,mai mult , evitati orice privire in directia Lunii , ramaneti in umbra in care v-am sugerat sa va instalati.
-folositi cu incredere filtrul Moon&Skyglow 

In seara zilei de 13 Martie ,Luna era in descrestere , in  etate de 26 zile si cu o iluminare de 16%.

https://www.moongiant.com/phase/03/13/2018

Am facut observatii cu telescopul dobsonian Toleascop de 200mm F/6.16 si ,la sfarsit ,cu noul meu telescop newtonian RFT cu apertura de 125mm F/4.5.
Aveam o veche rafuiala cu haita Leului si in acea seara am rezolvat-o , in ciuda prezentei Lunii pe cer.
Am reusit astfel sa vad galaxia NGC 3628.
Spre Nord de duetul M65-M66 vazut deja de multe ori si prin mai multe instrumente , se afla steaua HD 98388 de 7.57 mv .
Si mai la Nord de aceasta stea se vede un asterism trapezoidal. 

In telescopul dobsonian Toleascop , galaxia NGC 3628 se vedea foarte slab la 41x /LV 30mm ,intre stelele de la Est ale asterismului trapezoidal-deci ''la dreapta''.
Spre Nord, imediat langa galaxie , s-a vazut la 99x obtinut cu ocularul ortoscopic University 12.5mm , o steluta slab luminoasa .
Desi NGC 3628 a fost foarte slab luminoasa ,era evidenta forma alungita pe directia E-SE spre V-NV. 

Aflandu-ma deja in barlogul Leului si fiind pornit pe fapte mari , am cautat cea de a patra galaxie  din grupul de galaxii dintre stelele Leo 52 si Leo 53 ,cea pe care nu am vazut-o data trecuta. 

Si ,sa n-o mai lungesc , victorie ! 

In aceasta zona , a trebuit sa ''fac miscare'' , puteam sa vad in acelasi camp la 41x , fie M105 cu NGC 3388 ,fie M95 cu M96 in alt camp. 

Atat la Triplet cat si la aceasta dubla pereche -sau daca vrem ,cvartet - am folosit si alte grosismente.
De pilda 137x /Revelation Plossl 9mm si ,revelatia serii , ocularul Simetric Solid 12.8mm creat de colegul nostru zoth.
La toate galaxiile de mai sus , SS 12.8mm prezenta haloul cel mai dezvoltat , aratand din nou avantajul utilizarii ocularelor cu lentile putine la observarea obiectelor slab luminoase.

Am reobservat ,pret de cateva minute ,galaxia NGC 2903. 

Apoi ,indreptandu-ma spre Ursa Mare , am avut cu nebuloasa planetara M97 aceeasi experienta  ca si prietenul si colegul de observatii Armand. 

In lumina integrala ,planetara era abia-abia vizibila dar prin filtru UHC era foarte bine vizibila chiar si prin reflectorul RFT 125mm F/4.5 folosit la 22.5x. 

Prin acesta am recapitulat galaxiile din Leo si am vazut NGC 2903, M105,NGC 3388 ,M96,M95,M65 si M66.
A lipsit din imaginea telescopului RFT doar NGC 3628 care se dovedeste a fi un obiect ''fitzos'' pentru astronomul urban. 

M108 s-a vazut si direct , si prin filtru UHC , in dobsonianul de 200mm dar nu s-a vazut in RFT 125mm F/4.5.
Am incheiat cu M104 care s-a vazut excelent in RFT 125mm ,ba chiar si in binoclul Sakura 8x60mm. 

''MESSIER 74'' aka ''Phantom Galaxy''

Messier 74 

Vineri 13 Octombrie a.c. ,am reusit sa vad ,fara cea mai mica umbra de indoiala , galaxia Messier 74 , pe drept cuvant numita ''Phantom Galaxy''. 
Nu am gasit-o prin scanare ,nici prin cautare dupa asterisme stelare scoase din Stellarium.
Singura metoda care a dat rezultate , a fost cea recomandata de catre Sue French.

La Nord -Est de steaua Eta Piscii ,in imediata vecinatate , se afla o stea galbena de 7.45 mv si cu indice de culoare 1.61 ,dupa Stellarium.
Punem aceasta stea in centrul campului vizual si asteptam cinci minute. 

Lasam astrii sa defileze prin campul vizual.

Un prim asterism notabil este o pereche de stele notata cu ''x'' in poza de mai jos.

Urmeaza apoi un triunghi de stele ,notata cu ''y''.
Dupa  cinci minute , am avut galaxia M74 in centrul campului vizual. 

Multumesc Sue !

Nota : dupa familiarizarea cu zona , puteti incepe ''pasajul'' direct de la triunghiul notat cu ''y'' -un asterism foarte vizibil rpin telescop  -  si astfel sa reduceti la jumatate timpul de asteptare.

Obiectul vazut de mine este bestial de slab luminos dar l-am vazut prin aceasta metoda .
In sfarsit !
Am folosit pentru aceasta metoda - numita in engleza ''sweep'' si pe care as traduce-o in romana prin ''pasaj'' - ocularul Erfle Ruski de 15mm si care mi-a oferit un camp vizual efectiv de 44 minute de arc.
Galaxia se vedea la 82x extrem de slab in vedere directa , oarecum mai bine cu vedere periferica. 

Am aplicat atunci recomandarea facuta de Roger N. Clark in cartea sa ''Visual Astronomy of the Deep Sky'' si anume : grosismente mari.
Grosismente mari dar nu la intamplare ci bine alese.
Dupa cum a demonstrat Clark , telescoapele mici arata mai bine obiectele slabe la grosismente mari.
El a folosit 188x pe telescop de 8 inch , eu am avut la indemana grosismentul de 205x ca fiind cel mai apropiat.
Am aplicat grosismentul de 205x ,obtinut cu TeleVue Radian 6mm si atunci am vazut cu adevarat galaxia Messier 74 ca un obiect circular , foarte slab luminos , cu centrul doar cu ceva mai luminos decat restul suprafetei si avand un diametru de 4-5 minute de arc.
Inafara de cateva stelute foarte slabe raspandite in campul de 18 minute de arc , am vazut M74 precedata de o pereche de stele separate de o distanta aproximativ egala cu diametrul galaxiei , stelele sunt orientate pe directia aproximativa Nord-Sud ,cu steaua nordica ceva mai luminoasa.
Galaxia este urmata imediat la Sud - Vest de o stea galbena. 

Am verificat transparenta cerului pe NGC 1435 numita si ''Nebuloasa Merope''.
Urma sa nu ma astept mai tarziu la miracole deoarece ,desi vizibila , nebuloasa din Pleiade nu era mai bine vizibila decat am vazut-o iarna trecuta in dobsonianul de 125mm.

Tentativa de a vedea NGC 1499 ,cunoscuta drept ''California Nebula'' , a fost neconcludenta.
Folosind grosismentul de 49x si filtrul UHC Optolong , am vazut la Nord-Est de steaua HIP 18518 doar filamentul incercuit in poza.
Nebuloasa are o intindere de peste trei grade , este foarte slab luminoasa , dobsonianul de F/6 este nepotrivit pentru asemenea obiecte.
Voi relua tentativa cu luneta de 90x600mm la 24x cu un camp de 130 minute cu ocularul Plossl de 25mm. 

Am incheiat sedinta de observatii cu prima observatie , din acest sezon , a zonei Orion.
Am lasat filtrul UHC pe ocularul de 25mm si astfel am vazut la 49x o nebuloasa M42-43 extraordinara ,asa cum nu am mai vazut.
Am pus ocularul Ruski 15mm pentru 82x si ,spre uimirea mea ,nebulozitatea din NGC 1973- NGC 1975  se vede - slab ce-i drept - dar fara filtru . Mircea