Observatii DSO (antediluviene) din 22 Mai 2020

Ultima mea observatie DSO raportata a fost cea din 22 Mai, care este si ultima efectuata de dinainte de mini-Potopul - care dureaza deja de saptamani si pana azi.

Moment poetic - lacrimos :

Va mai amintiti ,exista niste obiecte ceresti numite ''galaxii'',dintre care multe se vad cu telescoape de amator, pare incredibil in aceste zile dar este adevarat !?  

Sfarsit moment de miorlaieli... 🙀 😿

Iata lista galaxiilor observate la data raportata :

* In ( ''prin'' pentru scartzari ! ) roiul Mel 111 sau foarte aproape de acesta :

-NGC 4494 , NGC 4565 ''Needle/Acul'', NGC 4448 , NGC 4251 , NGC 4245 , NGC 4274 , NGC NGC 4278 , NGC 4314 , NGC 4414 , NGC 4631 ''Whale''

La indentificarea galaxiilor am folosit harta 45 /partea nordica din PSA de Roger Sinott.

Armand a efectuat si el observatii in Coma Berenices in acele zile ,cu dobsonianul sau de 200mm F/5 dar din Padurea Ceala.

Discutand cu el la telefon - distantare sociala ''astronomica'' de rigoare - am inteles de ce nu am vazut NGC 4656 : cu aceeasi apertura si din conditii mult mai bune ca ale mele din ''muncipiu'', el a reusit sa vada aceasta galaxie dar numai cu vedere periferica.

Eu i-am vorbit despre secventa de galaxii din Mel 111+zona si fara a stii ca NGC 4631 se numeste ''Whale'' ,i-am povestit despre acest urias pe care eu am zis ca l-as fi botezat ''Moby Dick''.

Iata o imagine din Aladin care vorbeste de le sine: axa mare a galaxiei se vede sub un unghi de 15', deci jumatate din diametrul Lunii.

NGC 4631 ''Whale Galaxy''

*Apoi mi-am ''incercat norocul'' in Ursa Mare unde am vazut:

-M97 -fara filtru ,foarte slab

-M108 care este sistematic sabotata de niste stele suprapuse ,aflate foarte aproape de limita de vizibilitate

-M109, o galaxie greu vizibila ,necesita antrenament punctual pentru a te invata sa o ''citesti'' intre doua din siragul de trei stele in care se gaseste

-M101 este o galaxie absenta din meniul meu observational al acestui an greu incarcat, am zarit-o ( nu pot spune ca am vazut-o ) doar cu vedere periferica.Incepe sa urce in topul obiectelor care-mi sunt antipatice ...   👀

*Am ramas in Ursa Mare unde, luand ca centru M82 si simetric fata de M81, am vazut spre Nord un obiect cu aspect circular, cetos , mai slab luminos si mai mic decat M82 dar bine vizibil.

Armand mi-a confirmat ca si el a vazut obiectul, acesta fiind cometa PANNSTARS C/2017 T2.

Atasez o schita facuta cu ajutorul lui Aladin Lite si Paint.

Daca nu ma va contrazice cineva ca sa-mi strice bucuria ...

Observarea (probabila) a cometei C 2017  T2  PANNSTARS

Nota : astronomul amator Marius Pirtac din Onesti, Bacau este fara indoiala cel mai experimentat observator de comete din Romania, avand la activ observarea a 37 de asemenea astri in perioada 1985 - Mai 2020.
Marius a confirmat pe forumul 'http://astronomy.ro/forum/viewtopic.php?t=15044&start=1455 
ca obiectul observat de mine si de Armand Popa a fost chiar cometa C / 2017 T2 PANNSTARS. 
Multumim Marius si spor la observatii !

La scurt timp dupa aceea, abia reuseam sa arunc o ultima privire spre Mizar-Alcor ... ca altceva nu se mai vedea ... si de atunci, nori, nori, nori !

Si de atunci, uite asa trec zilele si noptile astronomului amator, in mijlocul unui alt fel de nebuloase, precum iluminarea crepusculara din seara zilei de 10 Iunie.

Iluminarea crepusculara din 10 Iunie a.c.

Dar daca vom privi si vom cauta cu speranta, vom zari undeva, ''la capatul tunelului'', un crampei de cer senin.

Fagaduinta cerului senin

Pana atunci sa multumim Domnului ca a pus capat secetei si sa avem rabdare.
Doamne ajuta !

Venus-Mercury Conjunction 21-22 May 2020

Thursday, May 21

The thin crescent of Venus was very well visible in the 7x50mm Fujinon binocular.
The  star Elnath /El Nath or Beta Tauri was visible to the East of the two planets .

When Mercury was going to set, it took a strange but spectacular  redish hue.

Friday ,May 22

On both ocasions, Mercury was well visible with naked eyes.
The thin crescent of Venus was again visible in the 7x50mm binocular , Friday evening.
Even more, I was able to see the Venusian crescent with my Keplerian 9x15mm singlet refractor.

Moon-Saturn-Jupiter Planetary Conjunction of May 13

Observatii de Joi 23 Aprilie 2020

Joi 23 Aprilie am facut Astronomie Extrema.
La lasarea noptii,cerul era complet acoperit de nori dar care mai lasau o slaba speranta deoarece erau subtiri.
Cu ochiul liber se vedeau stele putine ,doar cele luminoase precum Castor,Pollux,Capella,Procyon.
In alta parte se vedeau Alfa,Beta,Gamma,Delta din Leul dar Theta /Chertan era la limita vizibilitatii.
Deci magnitudinea limita a fost undeva imediat sub 3mv.
De pilda Delta din Gemenii sau ''cei doi magarusi'' /Asselli din Racul nu se vedeau cu ochiul liber.
Noa, mi-am zis, daca voi reusi sa  vad Venus si cateva stele duble luminoase ma voi considera multumit.
Alternativa era sa-mi tocesc anatomia la calculator ,televizorul se exclude prin definitie iar cititul la lumina artificiala imi afecteaza vederea de performanta.
Instrumentul utilizat a fost dobsonianul ''Toleascop'' D=200mm F/6.16.

Dobsonianul D=200mm F/6.16

*Am inceput prin observarea lui Venus la care,in ciuda paclei,am  vazut excelent forma de secera in faza de 31% dupa Stellarium.
Cam la patru-cinci diametre venusiene spre Vest se vedea o steluta de 9mv,fara nume in Stellarium.

Venus si steaua 9mv ,Joi 23 Aprilie 2020 ,dobsonian 200mm G=205x / Tele Vue Radian 6mm
(Captura de ecran din Stellarium)

*Dintre stelele duble am gasit fie prin vizare directa,  fie ''pe pipaite'' cu cautatorul RDF si am rezolvat :

Theta Aur ca tripla
Castor
Delta Gem - a aratat superb
Algieba
54 Leo
Iota Leo.
k Gem (desi am gasit-o) nu a fost rezolvata,nu se vedea nici urma de companion.

Transparenta foarte scazuta a fost asociata cu turbulenta redusa si de aceea, nu doar la Delta Gem ci imaginile tuturor dublelor vazute au fost foarte frumoase ... ''ca la carte''.
Observatiile pe cer cu transparenta redusa a pus in lumina utilitatea deosebita a cautatorului RDF care pe vreme vitrega este foarte util datorita capacitatii de a crea ''asterisme'' artificiale pe cer.

*Gasirea obiectelor ''la plezneala'' este mare consumatoare de timp astfel ca gasirea stelelor duble a durat vreo ora si jumatate, dupa care cerul a inceput sa se curete.
Am observat M81 si am rezolvat la 154x/ocular Baader Mark III, stelele duble de langa ea :STF 1386 cu separatie de 2.2'' si STF 1387 cu separatie de 9''.

Galaxia lui Bode/Messier 81 si stelele duble STF 1386+STF1387
(Captura din Aladin Lite ,adnotata in Paint)

In functie de grosisment, se vedeau in acelasi camp fie M81 si M82 ,fie la 41x/ocular Vixen LV 30mm , fie toate trei galaxiile din Tripletum Ursae Majoris : M81+M82+NGC 3077.

*Langa galaxia NGC 3077 am rezolvat steaua dubla STF 1400 cu separatie de 3.6''.

''Tripletum Ursae Majoris ''si stelele STF 1398 + STF 1400 (cea observata la aceasta sesiune).
(Captura de ecran din Aladin Lite ,adnotata in Paint)

*Am incercat in zadar sa vad galaxia NGC 2976 din apropierea Tripletei UMa dar in apropiere de locatia ei am observat, in acelasi camp vizual, stelele duble STF 1350 cu separatia de 10.2'' si STF 1349 cu separatia de 19.2''.
Iata deci inca un specimen de ''alta dubla-dubla'' ca celebra Epsilon 1-2 din Lyra.

Stelele duble STF 1349 +STF 1350 si pitica portocalie HR 3824 de la Sud de Tripletum Ursae Majoris
(Captura de ecran din Stellarium, adnotata in Paint)

STF 1350 si STF 1349 formeaza colturile unui asterism triunghiular aspectuos avand apexul in steaua HR 3824 ,o pitica portocalie din secventa principala, de clasa spectrala K5 (temperatura sub 4000 grade Kelvin)  si avand indice de culoare 1.52.
Aceasta ''alta dubla-dubla'' si pitica portocalie HR 3824 au fost printre noutatile serii.

*Ultima noutate a serii a fost galaxia NGC 3610 din Ursa Major ,o galaxie eliptica tanara care mai are inca discul galactic.
NGC 3610 se gaseste la o distanta incerta ,undeva intre 54 milioane si 112 milioane ani-lumina.
Ea a fost descoperita de catre William Herschel in urma cu 227 de ani ,la 8 Aprilie 1793.

Galaxia NGC 3610 din Ursa Mare
(Captura de ecran din Aladin Lite /PANNSTARS/DR1,adnotata in Paint)

*Am incheiat cu steaua dubla STT 215 cu separatia de 1.5'' si care a fost rezolvata la 154x.

Steaua dubla STT 215 din Leo

Foaia de date a stelei duble STT 215 din Leul
(Captura de ecran din StelleDoppie)

Iata o  alta seara de observatii inceputa sub auspicii severe dar care a dat rezultate observationale bune.                                           

Halouri lunare si o mica luneta olandeza

In seara zilei de Joi 6 Februarie 2020 am observat vizual si fotografic haloul lunar de mai jos.
Pentru poze am folosit camera compacta Coolpix S3300 pe trepied foto bricolat.

Halou lunar 6 Februarie 2020

Halou lunar 6 Februarie a.c.

In seara zilei de Sambata 7 Martie a.c., m-a sunat prietenul meu Armand sa ma anunte ca cerul este dominat de un halou lunar intens.
Am luat imediat ''sapuniera'' mea Coolpix S3300 si am observat, vizual si fotografic, acest halou lunar care a fost foarte persistent ,durata lui depasind trei ore.

Halou lunar 7 Martie 2020

Halou lunar 7 Martie a.c.

Halou lunar 7 Martie

Cu decenii in urma, pe vremea lui Ceausescu, doar rareori de gaseau binocluri de vanzare - de pilda 8x30mm, rusesti  iar costul lor era prohibitiv (cam cat un salariu sau mai mare).
Am incercat atunci sa confectionez un binoclu galilean, folosind o pereche de lentile plan-convexe ca obiective si cu doua lentile divergente echiconcave drept oculare.Lentilele divergente proveneau dintr-un binoclu jucarie.
Grosismentul binoclului urma sa fie foarte redus ,undeva pe la 2.5x.
Am avansat binisor cu proiectul, colegii mei de servici confectionand pe strung tuburile principale pentru obiective si cele culisante, pentru oculare.
Urma acum asamblarea celor doua tuburi principale si pentru aceasta a trebuit sa duc la servici unul din subansamble pentru a fi gaurit pe masina de gaurit in coordonate.
Dupa asamblare provizorie,colimare,testare si  trasare, urma gaurirea celui de al doilea tub si apoi trebuia sa fac asamblarea finala.
Din pacate, cineva (vreun nemernic care oricum nu a putut sa faca mare lucru cu ele), a sustras intr-o noapte lentilele unuia din subansamble ,aflat in sertarul biroului meu .Astfel proiectul, ramas fara lentile, a capotat.

Cu timpul, subansamblul ramas fara lentile a fost facut cadou amicului Csillag iar pe cel ramas intreg l-am folosit ,rar, drept ''luneta olandeza''.
O ''luneta olandeza'' este o luneta galileana cu grosismentul mai mic decat grosismentul echipupilar.

Luneta olandeza  cu puterea de marire de 2,5x

De curand insa mi-a venit ideea de a imbunatati aceasta luneta care ,din cauza obiectivului simplet , trebuia diafragmata la apertura de 20mm pentru ca aberatia cromatica sa fie (cat de cat ) suportabila.
Am schimbat asadar obiectivul simplet de 60mm diametru (vizibil in fotografia urmatoare in stanga sus,langa diafragma de 20mm) cu un obiectiv dublet acromat (stanga, mijloc), provenit dintr-un binoclu si avand parametrii de baza : D liber = 50mm , F= 190mm.
Ocularul a ramasa acelasi ,avand f= -50mm (dreapta,mijloc).

De la obiectivul de binoclu am refolosit celula metalica (stanga ,jos) dar aceasta are diametrul mai mic decat interiorul corpului lunetei.
Am compensat diferenta dintre acesti doi diametrii cu un inel confectionat dintr-un segment de tub de carton ,vopsit negru mat dupa ajustare (inelul se vede in fotografie gata montat pe celula obiectivului de binoclu).

Luneta olandeza 3,8x

Luneta olandeza 3,8x50mm

Sa calculam grosismentul lunetei olandeze astfel obtinute:

G  = focala obiectiv/focala ocular = 190/ 50 = 3,8x

O caracteristica a lunetelor olandeze este dependenta campului lor vizual de diametrele obiectivelor.
Cu cat diametrul obiectivului este mai mare, cu atat campul este mai mare.
Aceasta inseamna ca diametrul obiectivului este mult mai mare decat cel cerut de grosismentul echipupilar.
Verificat prin observarea obiectelor ceresti, campul acestei lunete olandeze este de 3.5 grade, imaginea sa este clara, contrastul este bun, cu o buna saturatie a culorilor.
Iata un mic instrument utilizabil, confectionat din parti disparate care zaceau uitate prin unghere.
Dar oare se poate vedea ''ceva'' cu un asemenea instrument minimal ?

Cl Melotte 22 1426 ,steaua pierduta si regasita din Pleiade

La 23 Noiembrie 2018 am raportat pe forumul ''astronomy.ro'' observarea unei posibile ''stele-carbon'' in Pleiade :

http://astronomy.ro/forum/viewtopic.php?t=15044&postdays=0&postorder=asc&start=945

Deoarece nu am facut schita la momentul observatiei ,care sa ma ajute la identificarea obiectului ,a trebuit ulterior sa fac incercari si presupuneri.
Dar prezumtiva stea-carbon nu am mai vazut-o.Pana aseara,Vineri 13 Decembrie.

Cam de o saptamana ,am folosit patru  fereastre de cer ( cat de cat)  senin pentru testarea noului meu ocular zoom Baader Mark III 8-24mm.
Aceasta faceam si aseara Joi 13 Decembrie cand ,in Pleiade am regasit steluta despre care am raportat la 23 Noiembrie 2018.

Steaua rosie sau oranj din Pleiade ,pierduta in 2018 si regasita in 2019.Multumesc Baader Mark III !

De aceasta data am facut o schita mentala a pozitiei stelei si azi mi-a fost usor sa gasesc niste informatii -nu prea multe - despre ea.

Pagina din Simbad a stelei Cl Melotte 22 1426

In absenta unei clasificari spectrale,nu putem sa o numim ''stea-carbon'' ,sa o numim deci stea oranj sau stea rosie.
Codul de identificare al stelei este Cl Melotte 22 1426 si apare ca stea de culoare oranj atat in fotografiile DSS2 , Panstarrs/DR1 cat si Mellinger.

Cl Melotte 22 1426 in DSS2

Cl Melotte 22 1426 in DSS2,detaliu , vezi culoarea oranj

Cl Melotte 22 1426 in PanSTARRS/D1, vezi culoarea oranj

Cl Melotte 22 1426 in PanSTARRS/D1 ,detaliu , vezi culoarea oranj

Stellarium 0.15.1 ( pe care il am instalat pe PC-ul meu)  cunoaste obiectul dar nu afiseaza nimic la locatie ci doar coordonatele si codul in coltul stanga -sus a ecranului.


Pe baza unei similitudini  vizuale,deci subiective ,putem oare presupune ca Cl Melotte 11 1426 este o stea carbon prin compararea imaginii acesteia cu steaua variabila V*V1227 cu spectru M1 ?
Priviti imaginea lui Cl Melotte si a lui V1227 Tau  din ''Mellinger Color Optical Survey''.

Cl Melotte 22 1426 versus V* V1227 cu spectrul clasificat M1

Informatii despre V* V1227 in CDS ,vezispectrul de giganta rosie M1

Chiar daca steaua cea pierduta si regasita Cl Melotte 22 1426 nu este o giganta rosie / o stea carbon, este totusi interesanta observarea ei deoarece in Pleiade partidul dominant este cel al stelelor albe.

Messier 1 - Crab Nebula

M1 is not hard to find if your observation site have a dark sky.
However,if there is the slightest light pollution around ,things start going not very well when you try to spot the Crab Nebula.
Just looking to the parameters it shouldn't be like that : M1 have a visual magnitude of 8.4 mv.
But this light of a 8.4mv star is spread over an oval area of 8' x 4' or about 25 square minutes so the surface brightness is dropping to 11.9 mv.
To see stars of 12mv ,one need a six inch telescope and even in that instrument,those stars will be in the faint league ,in the last half of accesible magnitudes.
This is why is hard to find M1 by scanning the area.
Let's go another route...

Here is a 100% proof method to find the supernova remnant Messier 1 , aka Crab Nebula.
At one degree West-North West of star Zeta Tauri there is STF 742 ,a double star of 7mv.

Double star STF 742 at one degree W-NW of Zeta Tau

The primary star and the companion of STF 742 are separated by 4.16''.

The page of STF 742 on StelleDoppie

On 25-th of November it was not hard to notice at 33x /Plossl 25mm ,the binary character of STF 742 in my 60x828mm ''zoth'' refractor.
The power of 92x/Plossl 9mm confirmed I was spot on STF 742.
I knew (from many previous  observations) that M1 IS IN THE SAME FIELD WITH STF 742.
Altough dim ,quite dim, M1 was there ,as expected in the visual field of 94arc minutes at 33x.
Pumping up the power to 92x did not bring additional details.

M1/ Crab Nebula in the same 90' field with STF 742
60mm F/14 refractor at 33' /Plossl 25mm

To summarize , my trick to find M1 : search for double star STF 742 and center it in an eyepiece providing  80 or 90 arc minutes.
Once you are sure your telescope is centered on STF 742, scan carefuly the field because M1 is hiding somewhere there.

My trick is working for observations made from the downtown of our 180.000+++ city.
Good luck !